Europa trece printr-o perioadă de transformare profundă. După crizele ultimilor ani, Uniunea Europeană a înțeles că stabilitatea și dezvoltarea durabilă nu se pot construi pe inegalitate și austeritate, ci pe echitate, protecție socială și investiții în oameni. Țări precum Spania, Portugalia sau Franța discută astăzi despre convergență socială, despre un salariu minim european și despre consolidarea unei economii care pune cetățeanul în centrul politicilor publice.
Din păcate, România pare să meargă în direcția opusă. În timp ce la nivel european se vorbește despre prosperitate comună și despre dreptul fiecărui lucrător la un trai decent, premierul Ilie Bolojan propune înghețarea salariului minim și a pensiilor până la sfârșitul anului 2026. O decizie care, dincolo de efectele economice, transmite un mesaj sumbru: munca românilor valorează din ce în ce mai puțin.
Această abordare este o greșeală majoră. Ea este greșită din punct de vedere economic, greșită din punct de vedere social și greșită din punct de vedere politic.
În primul rând, din perspectivă economică, o astfel de măsură descurajează consumul intern și frânează creșterea. Datele Institutului Național de Statistică arată că, de trei luni consecutive, salariul mediu net a scăzut, iar puterea de cumpărare a românilor s-a redus cu peste 7% într-un singur an. În același timp, România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și o contracție vizibilă a consumului. Cu alte cuvinte, oamenii cumpără mai puțin, firmele vând mai puțin, iar economia încetinește.
În acest context, înghețarea veniturilor nu reprezintă o soluție, ci o adâncire a crizei. Austeritatea nu produce prosperitate, iar istoria recentă a României o demonstrează: ori de câte ori au fost reduse veniturile populației, economia a intrat în recesiune, iar statul a pierdut mai mult decât a câștigat.
În al doilea rând, din perspectivă socială, decizia premierului este profund nedreaptă. Aproape două milioane de români sunt plătiți cu salariul minim, majoritatea în mediul privat. Cu 2.574 de lei pe lună nu se mai poate asigura un trai decent, nici măcar la limita subzistenței, pentru o persoană activă. Prețurile la alimente, energie și locuințe au explodat, iar veniturile au rămas pe loc. Cum putem cere unui om care muncește 8 sau 10 ore pe zi să trăiască demn, când venitul său abia acoperă mâncarea și facturile? Cum putem vorbi despre „eficiență” și „reforme”, când milioane de familii nu-și mai permit un coș de cumpărături complet? Sărăcia nu este o soluție fiscală. Este o rană deschisă pe care Guvernul are datoria să o vindece, nu să o adâncească.
În al treilea rând, măsura este nelegală din punct de vedere european. Directiva (UE) 2022/2041 privind salariul minim adecvat, adoptată la nivelul Uniunii și transpusă în legislația națională în februarie 2025, obligă statele membre să asigure corelarea salariului minim cu evoluția costului vieții și cu productivitatea muncii. Pragul minim recomandat este de 50% din salariul mediu brut național. România este mult sub acest nivel, iar înghețarea veniturilor înseamnă nerespectarea acestei obligații legale.
Dacă Executivul nu revine asupra deciziei, România riscă o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Nu vorbim doar de posibile sancțiuni financiare, ci și de pierderea credibilității noastre ca stat membru al Uniunii. Nu poți cere sprijin și fonduri europene în timp ce încalci principiile sociale fundamentale ale Uniunii.
Pe de altă parte, este foarte clar că o creștere rațională a salariului minim ar avea efecte benefice directe asupra bugetului: mai multe contribuții, taxe mai mari colectate, consum sporit și, implicit, o economie mai vie. Statul nu pierde atunci când respectă munca, ci câștigă.
Cei care susțin că majorarea salariului minim ar alimenta inflația ignoră realitatea. Inflația din România nu este cauzată de salariile mici, ci de creșterea prețurilor, de fiscalitatea excesivă și de lipsa investițiilor productive. O economie sănătoasă nu se construiește prin tăieri, ci prin stimularea veniturilor reale și prin crearea de locuri de muncă decente.
Partidul Social Democrat consideră că România are nevoie de o altă direcție. Este timpul să revenim la politici economice care pun oamenii în centru. Este timpul să respectăm principiul european al „muncii decente pentru o viață decentă”. De aceea, domnul Ilie Bolojan trebuie să reanalizeze de urgență decizia privind înghețarea salariului minim, să reia dialogul social real cu sindicatele și patronatele, să respecte Directiva europeană privind salariul minim adecvat și să adopte măsuri concrete de protejare a puterii de cumpărare a românilor.
PSD rămâne consecvent în convingerea că dezvoltarea țării nu se poate face împotriva oamenilor, ci împreună cu ei și va continua să lupte pentru o Românie care plătește corect munca, care protejează cetățenii vulnerabili și care merge alături de Europa, nu împotriva ei.
Domnule prim-ministru, respectați legea europeană, respectați munca românilor și respectați principiul fundamental că un stat puternic se sprijină pe cetățeni demni.
Răzvan-Iulian Ciortea
Deputat PSD, Circumscripția electorală nr.13 Cluj
