Ne place, deosebit de mult, atunci când avem posibilitatea de a discuta, în termeni juridici, de la distanță cu prietenii noștri din presă, iar de această dată, ne vom adresa unui articol publicat de colegul și prietenul nostru, Gelu Florea, de la TurdaNews.
Acesta ne menționează (pe subsemnatul și pe RefleqtMedia) într-un articol publicat în această seară. Colegul nostru insistă asupra faptului că Doru Costin Vulpescu ar fi urmărit penal… iar noi vom demonstra, în cele ce urmează, pe baza unei analize temeinice, realizată alături de consultanții noștri din domeniul avocațial, că Doru Costin Vulpescu NU este urmărit penal.
Dar … de unde a început totul?
O decizie recentă a Judecătoriei Turda a readus în atenția publică numele comisarului Doru Costin Vulpescu, șeful Poliției Municipiului Câmpia Turzii. Hotărârea instanței, pronunțată în data de 30 aprilie 2025, vizează o plângere formulată de un petent, Daniel Miron, cu privire la o presupusă cercetare abuzivă. În urma analizării dosarului, instanța a admis parțial plângerea și a dispus reluarea cercetărilor. Totuși, o analiză juridică atentă arată că domnul Vulpescu nu este, la acest moment, urmărit penal.
✅ Ce a decis Judecătoria Turda?
Potrivit încheierii pronunțate de instanță, s-a desființat parțial ordonanța de clasare emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, păstrându-se restul dispozițiilor nemodificate. Instanța a constatat că nu au fost analizate toate aspectele sesizate de petent, motiv pentru care s-a dispus:
„începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. 2 Cod penal, și completarea urmăririi penale.”
Această decizie se referă strict la urmărirea penală in rem – adică asupra faptei, nu împotriva unei persoane.
⚖️ Ce înseamnă „urmărirea penală in rem”?
Conform art. 305 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, atunci când organul de cercetare penală constată existența unor date care indică săvârșirea unei infracțiuni, se dispune începerea urmăririi penale asupra faptei – procedură cunoscută sub numele de urmărire penală in rem.
Aceasta este o etapă incipientă și obligatorie a oricărei anchete penale. Doar dacă în timpul anchetei apar indicii rezonabile că o anumită persoană a săvârșit acea faptă, se poate dispune continuarea urmăririi penale față de persoană, conform art. 307 CPP.
Așadar, comisarul Doru Vulpescu NU are calitatea de suspect sau inculpat. Numele său este menționat în contextul unei fapte ce urmează să fie investigată de Parchet, ca urmare a unei plângeri.
⚖️ Ce este infracțiunea de „cercetare abuzivă”?
Potrivit art. 280 alin. (2) Cod penal, cercetarea abuzivă este comisă de un organ judiciar care, „în cursul unei cercetări penale, folosește constrângerea fizică sau psihică ori alte mijloace nelegale pentru a obține probe.” Este o faptă gravă, care necesită dovezi clare și convingătoare pentru a susține o acuzație penală.
În cazul analizat, instanța nu a concluzionat că o astfel de faptă a fost săvârșită, ci doar că Parchetul nu a analizat complet probele și susținerile petentului.
📄 Ce obligație are Parchetul?
Instanța a făcut trimitere inclusiv la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, subliniind că atunci când o plângere vizează un funcționar public (precum un polițist), autoritățile trebuie să efectueze o anchetă efectivă, completă și imparțială. Aceasta nu înseamnă că fapta este dovedită, ci doar că ancheta trebuie dusă până la capăt, respectând toate procedurile legale.
Judecătoria Turda a apreciat că ordonanțele de clasare emise anterior nu au cuprins o analiză suficientă a probelor depuse și nici nu au tratat în mod corespunzător toate acuzațiile formulate.
📌 De ce este importantă această distincție?
În spațiul public se face adesea confuzie între „urmărirea penală” ca etapă procedurală și ideea de „urmărire penală împotriva unei persoane”. Din punct de vedere legal, începerea urmăririi penale asupra faptei este un act standard în procedura penală și nu implică automat vinovăția sau inculparea cuiva.
Numai în cazul în care Parchetul va identifica probe care să lege o persoană anume de presupusa faptă penală, va putea fi începută urmărirea penală in personam și acea persoană va primi calitatea procesuală de suspect.
Concluzie: Doru Costin Vulpescu NU este urmărit penal
Decizia Judecătoriei Turda nu reprezintă o acuzare directă și nici nu îl transformă pe Doru Vulpescu într-un inculpat. Este, de fapt, o măsură legală menită să asigure o anchetă completă și corectă, după ce s-a constatat că Parchetul nu și-a îndeplinit în totalitate obligațiile de cercetare.
În acest moment, comisarul Vulpescu nu este urmărit penal și nu are calitatea de suspect în dosarul menționat.
De altfel, inclusiv calitatea pe care Doru Costin Vulpescu a primit-o la Judecătoria Turda, aceea de Intimat Făptuitor, demonstrează că acesta NU ESTE URMĂRIT PENAL.
În legislația penală din România, termenii „făptuitor” și „inculpat” desemnează două stadii procesuale diferite ale unei persoane vizate într-o anchetă penală. Diferențele sunt esențiale și clar reglementate de Codul de Procedură Penală (CPP) și Codul Penal (CP).
🔹 1. Făptuitor – noțiune premergătoare urmăririi penale
Definiție:
Făptuitorul este persoana care a săvârșit sau este suspectată că ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, dar față de care nu a fost dispusă nicio măsură procesuală formală (nu este suspect, nu este inculpat).
📌 Caracteristici:
- Este un termen folosit în faza incipientă a procesului penal, adesea în etapa de verificări preliminare sau în faza urmăririi penale in rem (asupra faptei).
- Nu are calitate procesuală oficială, deci nu beneficiază de drepturile procesuale ale unui suspect sau inculpat (de exemplu, dreptul la avocat).
- Organele de cercetare pot aduna informații despre el, dar nu îl pot audia cu calitatea de făptuitor, ci doar ca martor sau după schimbarea calității procesuale.
🔹 2. Inculpat – calitate procesuală formală
Definiție (art. 83 CPP):
Inculpatul este persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală, adică există probe suficiente care să justifice trimiterea sa în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni.
📌 Caracteristici:
- Este stadiul avansat al unei anchete penale.
- Precedat de calitatea de suspect, care este atribuită în momentul în care există indicii rezonabile că persoana a săvârșit o infracțiune (art. 77 CPP).
- Are drepturi procesuale extinse, inclusiv:
- Dreptul la tăcere
- Dreptul la apărare și la un avocat
- Dreptul de a consulta dosarul
- Dreptul de a face cereri, de a propune probe, etc.
- Poate fi trimis în judecată prin rechizitoriu și, dacă este găsit vinovat, condamnat.
⚖️ Pe scurt:
| Termen | Când apare în anchetă | Calitate procesuală | Drepturi procesuale |
|---|---|---|---|
| Făptuitor | Înainte de urmărirea penală in personam | Nu | Nu (nu are calitate formală) |
| Inculpat | După punerea în mișcare a acțiunii penale | Da | Da (drepturi procesuale complete) |
De altfel, într-o situație similară s-a aflat un om de afaceri turdean, foarte important jucător de pe piața produselor agrotehnice, în 2019.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda a încercat clasarea dosarului acestuia, iar instanța a ÎNTORS dosarul la Parchet pentru completarea urmăririi penale in-rem. Având în vedere că fapta nu a putut fi dovedită, omul de afaceri este bine-mersi, fără să fi fost judecat sau urmărit penal.
Astfel, ne permitem să spunem că, DE FOARTE MULTE ORI, procurorii de la multe dintre parchetele României GREȘESC dosare, clasează în mod eronat dosar sau greșesc rechizitorii, iar acest aspect nu are vreo legătură cu reaua voință a procurorilor sau cu incompetența, ci cu NIVELUL IMENS de lucru care este pus în cârca unor parchete subdimensionate, în care procurorii sunt puțini, iar cazurile grele și multe!
Revenind la Doru Costin Vulpescu, ASTĂZI – 10 MAI 2025 – ÎN SPEȚA PREZENTATĂ MAI SUS NU ARE CALITATE PROCESUALĂ! Despre alte dosare, alte dăți, alte spețe nu discutăm.
