RefleqtMedia | Răzvan Iulian Ciortea cere redefinirea conceptului de securitate națională

Într-o Românie tot mai expusă tensiunilor interne, polarizării sociale și radicalizării online, vocea deputatului social-democrat Răzvan Iulian Ciortea, membru al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților, se distinge prin claritate și curaj. Printr-o interpelare adresată Serviciului Român de Informații, acesta atrage atenția asupra unui fenomen ignorat sau subestimat în discursul instituțional: radicalizarea digitală, violența psihologică și ura de gen ca amenințări reale la adresa securității naționale.

Pornind de la crima terifiantă petrecută în 31 mai 2025, când o tânără însărcinată a fost împușcată mortal pe o stradă din Cosmopolis, Răzvan Iulian Ciortea arată cu degetul nu doar către autorul faptei, ci și către un sistem care a eșuat: ordine de protecție ignorate, plângeri penale neluate în serios, o rețea instituțională care a asistat pasiv la o tragedie anunțată. Însă ceea ce îl alarmează și mai tare este reacția unei părți a societății: comentarii pline de ură și misoginie, care justifică indirect crima.

„Este același mecanism psihologic prin care operează propaganda extremistă, antisemită sau xenofobă: întâi se dezumanizează, apoi se justifică agresiunea, apoi se trece la fapte.” – punctează tranșant deputatul clujean, răzvan iulian ciortea.

Radicalizarea nu mai e o teorie. E realitate.

Răzvan Iulian Ciortea aduce în atenția SRI date concrete și studii relevante:

OSCE (2022): susținătorii violenței împotriva femeilor sunt de 4,67 ori mai predispuși la sprijinirea extremismului violent.

Fundația Friedrich-Ebert (2024): o parte importantă a tinerilor români respinge egalitatea de gen și valorile democratice, fiind tot mai atrași de discursuri autoritare.

De aici rezultă o vulnerabilitate strategică: recrutarea ideologică prin online, influenceri care promovează masculinitatea toxică, glume ce ascund ură, cinism și dispreț față de empatie. Potrivit deputatului, dacă nu se intervine la timp, România riscă nu doar pierderi umane, ci pierderea sufletului civic al unei generații.

„Când bullyingul față de tineri vulnerabili sau ura față de femei se propagă liber, ele devin armă ideologică.” – avertizează Răzvan iulian Ciortea.

Întrebări ferme, cerințe clare

În finalul interpelării, deputatul PSD cere SRI:

Strategii concrete pentru prevenirea radicalizării tinerilor online.
Programe de formare pe egalitate de gen și educație civică în interiorul instituției.
Integrarea securității societale în misiunea serviciului, cu focus pe discursul de ură.
Recunoașterea discursului violent psihologic ca risc direct de securitate națională.

Securitate înseamnă și empatie

Prin această poziție, Răzvan Iulian Ciortea propune o schimbare profundă de paradigmă în ceea ce privește noțiunea de siguranță: nu doar granițe, nu doar armament, ci protejarea spațiului digital, a coeziunii sociale, a demnității umane.

Este o viziune care cere implicare și curaj instituțional. Iar dacă mesajul acestui deputat, Răzvan Iulian Ciortea, va fi sau nu tratat cu seriozitatea pe care o cere – rămâne o întrebare cu mize uriașe pentru viitorul României.

Interpelarea completă a domnului deputat, Răzvan Iulian Ciortea, o regăsiți mai jos:

Parlamentul României

Camera Deputaților

Grup Parlamentar al Partidului Social Democrat

Interpelare

Adresată: Serviciului Român de Informații, domnului director interimar, general Răzvan Ionescu

De către: Răzvan Iulian Ciortea

Circumscripția electorală: 13, Cluj

Grupul Parlamentar: PSD

Obiectul interpelării: Solicit Serviciului Român de Informații să trateze cu toată seriozitatea noile vulnerabilități interne – radicalizarea online, ura de gen și violența psihologică, drept amenințări reale la adresa securității naționale și să integreze prevenirea acestora în strategiile sale.

Stimate Domnule Ministru,

Trăim vremuri în care războiul nu se mai poartă doar cu arme, ci și cu amenințări digitale, propagandă, manipulare și hărțuire în spațiul online. Într-un stat democratic, siguranța cetățenilor nu înseamnă doar protecție fizică, ci și protecție psihologică, digitală și morală. De aceea, securitatea națională nu poate fi separată de siguranța civică.

Este timpul să recunoaștem că fenomenele precum violența, hărțuirea online, amenințările la adresa femeilor și copiilor, dar și formele moderne de radicalizare digitală constituie vulnerabilități strategice care pot afecta stabilitatea internă.

Siguranța națională nu înseamnă doar protejarea granițelor sau consolidarea capacităților militare. Într-o democrație funcțională, securitatea națională presupune și protejarea valorilor fundamentale ale societății: egalitatea, demnitatea umană și coeziunea socială.

Tragedia din 31 mai 2025, când Teodora Marcu, o tânără de 23 de ani, însărcinată, a fost împușcată mortal pe o stradă din complexul Cosmopolis de fostul partener, arată că aceste valori sunt sub asediu chiar în interiorul societății noastre. Crima a fost precedată de plângeri penale, ordine de protecție și apeluri repetate la autorități, toate ignorate sau tratate cu superficialitate.

A fost un eșec instituțional. (1)

Dar la fel, sau aș îndrăzni să spun, mai îngrijorătoare este reacția unei părți din societate. Pe rețelele sociale, comentarii precum „A meritat-o”, „Ce a căutat cu el?”, „A mai scapăt societatea de o ……” reflectă nu doar misoginie, ci o radicalizare profundă, internă, care normalizează violența împotriva femeilor ce ucide sistematic empatia. Această retorică nu rămâne doar în online. Studiile internaționale, dar și exemplele recente din România, arată că normalizarea violenței în discurs duce, în timp, la normalizarea ei în comportament. Este același mecanism psihologic prin care operează propaganda extremistă, antisemită sau xenofobă: întâi se dezumanizează, apoi se justifică agresiunea, apoi se trece la fapte.

Datele recente susțin această preocupare:

Potrivit unui raport al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din 2022,(2) persoanele care susțin violența împotriva femeilor sunt de 4,67 ori mai predispuse să sprijine extremismul violent. Această concluzie evidențiază o legătură semnificativă între atitudinile misogine și susținerea extremismului violent, subliniind importanța abordării acestor probleme în strategiile de prevenire a radicalizării.
Un raport al Fundației Friedrich-Ebert(3), realizat în 2024, evidențiază o creștere a atitudinilor conservatoare și autoritare în rândul tinerilor români, însoțită de o respingere tot mai accentuată a egalității de gen și a valorilor democratice. Potrivit studiului, valori precum egalitatea între sexe și egalitatea socială sunt considerate mai puțin importante de către tineri, comparativ cu siguranța și bunăstarea economică. Mai mult, o proporție semnificativă dintre respondenți consideră că, în anumite situații, dictatura poate fi o formă de guvernare mai bună decât democrația.

Aceste tendințe sunt alarmante, deoarece indică o potențială vulnerabilitate în rândul tinerilor la forme de radicalizare și extremism, care pot submina coeziunea socială și valorile democratice fundamentale. Este esențial ca autoritățile să conștientizeze aceste evoluții și să implementeze măsuri adecvate pentru a promova educația civică și egalitatea de gen, consolidând astfel reziliența democratică a societății românești.

Mai mult decât atât, spațiul digital a devenit un teren fertil pentru propagarea urii și recrutarea ideologică a tinerilor, în special a băieților, prin influenceri care promovează discursuri misogine și autoritare. Lipsa intervenției rapide și coordonate a instituțiilor statului permite ca aceste ideologii toxice să se infiltreze în mentalul colectiv, slăbind astfel reziliența democratică a societății. Aceasta este o problemă de securitate națională, iar răspunsul nu poate veni doar din zona justiției sau a poliției. Este nevoie de o abordare integrată care să includă prevenirea radicalizării interne, inclusiv în rândul tinerilor și în mediul online.

Stimate domnule director interimar,

În fața unei societăți tot mai expuse la polarizare, ură și instabilitate emoțională colectivă, rolul instituțiilor de stat nu mai poate fi limitat la apărarea teritoriului fizic. Apărarea democratică a României înseamnă, astăzi, protejarea spațiului digital, a coeziunii sociale și a integrității generațiilor tinere.

Fenomenul tot mai amplu al radicalizării interne, misogină, xenofobă, ultranaționalistă, se propagă prin rețele sociale, hărțuire online, bullying în școli și discursuri de ură normalizate, inclusiv în cultură populară. Într-o asemenea dinamică, violența împotriva femeilor, a copiilor, a tinerilor vulnerabili nu mai este doar o problemă socială: este o breșă de securitate.

În lipsa unui răspuns instituțional ferm, riscăm nu doar pierderea controlului narativ în spațiul digital, ci și dezvoltarea unei generații crescute în cinism, ură, teamă și dispreț față de valorile democratice.

Atenție! Când ura față de femei sau bullyingul față de tinerii vulnerabili se propagă liber, sub formă de sarcasm, umilință virală sau „glume”, ele devin armă ideologică. Ele slăbesc încrederea în autoritate, încurajează comportamente de tip „lup singuratic” și pot fi exploatate de rețele extremiste.Această cultură a rușinării, a răului justificat și a agresiunii mascate drept glumă alimentează o formă de radicalizare tăcută, dar profund distructivă. Dacă nu acționăm acum, riscăm să pierdem generații întregi în fața unei ideologii a urii care îmbracă forme tot mai subtile, dar cu efecte tot mai violente.

România nu are nevoie de o generație care respinge empatia și glorifică forța brută. Are nevoie de o generație apărată, educată, ghidată.

În acest sens, domnule director interimar, vă adresez, următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete are în vedere Serviciul Român de Informații pentru monitorizarea și prevenirea radicalizării tinerilor în spațiul online, în colaborare cu alte instituții (MAI, Ministerul Educației)?

2.Există în acest moment programe de formare în domeniul egalității de gen, prevenirii extremismului și educației civice în rândul personalului SRI sau al rezerviștilor voluntari?

3.Are SRI o strategie privind securitatea societală și prevenirea războiului informațional intern, inclusiv în ceea ce privește propaganda digitală misogină, homofobă, rasistă sau violentă?

4.În ce măsură consideră SRI aceste forme de discurs de ură și violență psihologică drept riscuri directe la adresa securității naționale și ce rol își asumă în combaterea lor?

Domnule director interimar,

Dacă SRI nu include în misiunea sa și lupta împotriva acestor amenințări tăcute, dar toxice, atunci riscul nu este doar pierderea unor vieți, ci pierderea sufletului civic al unei națiuni.

Este timpul ca siguranța națională să însemne mai mult decât armament și granițe.Este timpul ca apărarea României să înceapă cu apărarea românilor.

Surse: