Orgasmus Megalopolis, sau visul unei „Turzi” de 100 de mii de oameni

Pentru a ne distrage atenția de la faptul că au violat democrația, au furat alegerile și ne-au îngropat în minciună, impozite și taxe, gruparea infracțională PSD – PNL – UDMR au reîncălzit ciorba denumită „Reorganizarea administrativă a României” și… brusc, oile au sărit călare pe ea, precum Trump pe Stormy.

De la politicieni, la jurnaliști, oameni de afaceri sau simpli votanți ai lui Călin Georgescu, toată lumea își dă cu părerea despre cum ar fi dacă ar fi.

P-aci, pe plaiurile luncii Arieșului, chestiunea este dramatică tare, deoarece sunt unii (mai megalomani și mai ne-realiști din fire) care visează la un megalopolist de 100 de mii de oameni, prin unirea teritorială dintre Turda – Câmpia Turzii și comunele cu care cele două municipii au hotar comun.

Ideea nu e nouă. Încă prin 2006, Tudor Ștefănie, Ioan Vasinca și Ioan Zeng puneau bazele Comunității Urbane Arieș, o labă de asociație de dezvoltare intercomunitară care n-a ajutat pe nimeni și nu a adus niciun beneficiu nimănui.

Revenind la ideea de astăzi, practic, în viziunea unora, UAT-urile din harta de mai jos ar putea deveni noul Municipiu Turda.

Vorbim, desigur despre Turda, Câmpia Turzii, Luna, Viișoara, Mihai Viteazu, Călărași, Moldovenești și Săndulești. Toate unite într-un boboloț urban utopic, total nerealist, din următoarele considerente.

În primul rând, unind toate aceste comunități într-un singur municipiu cu nucleul administrativ la Turda, lași pe dinafară alte comune precum Iara, Petreștii de Jos, Tureni, Aiton, Ploscoș, Ceanu Mare, Tritenii de Jos și Frata. Astfel, s-ar pune bazele unei noi discrepanțe administrativă sau la nivel de servicii publice între super-megalopolisul-orgasmic Turda și comunele nou-limitrofe.

Pe de altă parte, Ceanu Mare ar putea să se alipească la megalopolis, având în vedere că are hotar comun cu Turda, dar asta ar putea genera o altă discrepanță socială, obligând-o, de exemplu, pe o măicuță bătrână din Boian Hodăi să facă 30 de km dus și 30 întors ca să-și plătească dările sau să obțină orice hârtie necesară.

Desigur, există unii care vor vorbi despre „digitalizarea serviciilor publice”, dar știm cu toții că digitalizarea nu e nici completă, nici reală și nici bine stăpânită de funcționarii obișnuiți deja cu numere de ordine și dosare cu șină.

Bun… revenind la idee, cu părere de rău spun că nici Turda, nici Câmpia Turzii nu sunt ceva master-chef la finalizarea proiectelor de investiții cu dezvoltare europeană și, deci, au hibe și discrepanțe ele între ele, pentru că ambele au proiecte europene neterminate, care generează costuri suplimentare, iar pe parte de servicii publice Turda are serviciu de transport operațional, Câmpia Turzii nu are … la Turda serviciul de transport este inclus într-un tip de proiect european, la Câmpia Turzii în alt tip de proiect european, deci … ipoteza unirii celor două municipii este falsă.

Cel mai probabil, atât Câmpia Turzii, cât și Turda vor prelua comunele lor limitrofe mai mici de 5000 de locuitori, adică.

Turda + Mihai Viteazu + Săndulești + Ploscoș + Aiton + Moldovenești + Călărași

Câmpia Turzii + Luna + Viișoara + Tritenii de Jos + (eventual) Ceanu Mare

De altfel, acest proiect este și cel mai fezabil și cel mai intuit de primari, în condițiile în care Turda, Mihai Viteazu, Moldovenești și Călărași își fac sistem propriu de transport în comun.

Desigur, reorganizarea teritorială este un lucru extrem de benefic, iar unirea mai multor orașe/comune aduce beneficii grămadă și potențial de dezvoltare, iar cel mai concret exemplu ne vine din Anglia, acolo unde 7 orașe s-au unit pentru a forma Milton Keynes.

Orașul Milton Keynes, situat în sud-estul Angliei, a fost înființat în mod oficial pe 23 ianuarie 1967, ca parte a unui plan ambițios al guvernului britanic de a construi noi orașe pentru a face față creșterii demografice și suprapopulării din Londra și alte mari orașe din Regatul Unit.

Contextul formării:

• Problema locuințelor: După cel de-al Doilea Război Mondial, Londra și împrejurimile sale se confruntau cu o criză de locuințe, iar urbanizarea accelerată a dus la necesitatea unor soluții urgente.
• Planul guvernului: Milton Keynes a fost planificat ca unul dintre „noile orașe” ale Marii Britanii, împreună cu alte orașe similare (de exemplu, Harlow, Stevenage). Scopul era să găzduiască aproximativ 250.000 de persoane.

Alegerea locației:

• Orașul a fost construit pe un teren rural din Buckinghamshire, la o distanță de aproximativ 80 de kilometri nord-vest de Londra.
• Zona aleasă includea mai multe sate istorice, cum ar fi Bletchley, Stony Stratford, și Wolverton, care au fost încorporate în structura noului oraș.

Designul urbanistic:

• Arhitectura modernă: Milton Keynes a fost planificat după un model modernist, inspirat de orașele din America de Nord, având la bază o rețea de străzi și drumuri spațioase, bine conectate.
• Sisteme de transport: Orașul a fost proiectat pentru a favoriza utilizarea automobilelor, cu drumuri largi și sensuri giratorii frecvente.
• Spații verzi: O treime din suprafața orașului este destinată parcurilor, lacurilor artificiale și spațiilor verzi. Printre cele mai notabile se numără Willen Lake și Campbell Park.
• Artă și cultură: Milton Keynes a fost gândit să aibă o identitate culturală distinctă, inclusiv prin promovarea artei publice și a centrelor culturale.

Dezvoltarea economică:

Orașul a atras rapid companii și investiții, datorită amplasării sale strategice între Londra, Birmingham, Oxford și Cambridge, beneficiind de legături feroviare și rutiere excelente.

Astăzi, Milton Keynes este un exemplu de oraș planificat modern, fiind apreciat pentru infrastructura sa bine pusă la punct, dar și criticat uneori pentru uniformitatea sa arhitecturală.

Milton Keynes s-a format prin încorporarea unor sate și mici așezări rurale din zona Buckinghamshire.

Când a fost planificat ca un „nou oraș” în 1967, regiunea era compusă din sate precum:

1. Bletchley – o așezare mai mare din zonă, cu o istorie legată de industria feroviară și cu faima obținută în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când aici funcționa centrul de decriptare a codurilor, Bletchley Park.
2. Stony Stratford – o mică așezare istorică de pe vechiul drum roman Watling Street, cunoscută pentru rolul său de târg și popas pentru călători.
3. Wolverton – o așezare industrială, dezvoltată în jurul construcției de vagoane pentru calea ferată.
4. Alte sate mai mici, precum New Bradwell, Loughton, Shenley, și Great Linford, care aveau caracter rural.

Aceste sate și cătune au fost incluse în perimetrul noului oraș planificat, dar ele nu erau orașe dezvoltate în sensul modern al cuvântului. Proiectarea și dezvoltarea Milton Keynes a transformat regiunea dintr-o zonă rurală într-un oraș modern, construit în mare parte „de la zero”.

Așadar, Milton Keynes s-a format prin extinderea și integrarea mai multor așezări mici, dar nu prin unirea unor orașe deja existente.

Cât privește ideea propusă de jurnalistul, Ionuț Geană, de construire a unui spital, cu fonduri atât de la Turda, cât și de la Câmpia Turzii, aceasta este pe cât de ideală, pe atât de greu de realizat.

Unde va fi amplasat acest spital? Pentru a fi în beneficiul ambelor comunități, ar trebui să fie construit într-o zonă – tampon între cele două municipii, altminteri ar genera greutăți de deplasare fie pentru cetățenii dintr-un municipiu, fie pentru cei din alt municipiu.

De asemenea, pentru construirea propriu-zisă ar trebui obținute niște fonduri, creată o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară și mulți alți pași birocratici care… sunt greu de realizat, necesită timp, bani și efort și, în ultimă instanță, nu se justifică.

Pe de altă parte, Turda are deja planificat un spital.

„Noi suntem într-un stadiu avansat cu documentația noului spital. Urmează selectarea pentru finanțare. Iar un spital nou făcut la Turda, va primi, în mod natural și normal, și cazuri de la CT. Chiar dacă este făcut de Turda!”, spune Cristian Matei.

În altă ordine de idei, la Câmpia Turzii CU SIGURANȚĂ nu se oferă servicii medicale mediocre, dovadă fiind clasificarea ANMCS în categoria a 2-a de spital + dotarea super a spitalului, cu CT, RMN și multe alte aparate specifice, care facilitează diagnosticarea rapidă și precisă a pacienților. Totodată, Câmpia Turzii plănuiește să-și extindă paleta de servicii medicale prin deschiderea de noi ambulatorii.