Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj a decis să-l acuze pe Andrei Gheorghieș de omor, dar … de ce?
Diferența dintre încadrarea juridică de ucidere din culpă și cea de omor este imensă, atât din punct de vedere al posibilei pedepse, cât și din perspectivă general juridică și, în mod normal, foarte puțini șoferi care ucid pe cineva în accident rutier ajung să fie acuzați de omor.
Cum este descrisă uciderea din culpă din punct de vedere juridic?
În legislația românească, uciderea din culpă este reglementată de articolul 192 din Codul Penal și se referă la:
Fapta de a ucide o persoană din culpă, adică fără intenție, din imprudență, neglijență sau nerespectarea anumitor reguli de conduită sau profesionale.
Mai simplu spus:
- Autorul nu dorește să ucidă pe cineva.
- Moartea survine ca urmare a unei greșeli sau neglijențe (de exemplu, un accident rutier produs din neatenție).
Pedeapsa pentru uciderea din culpă este:
- De regulă, între 2 și 7 ani de închisoare.
- Dacă sunt mai multe victime, pedeapsa poate ajunge între 3 și 10 ani.
În plus, instanța poate decide:
- Interzicerea unor drepturi (de exemplu, dreptul de a conduce un vehicul, dacă moartea s-a produs într-un accident auto).
Ca o faptă să fie încadrată ca ucidere din culpă și nu ca omor, trebuie să îndeplinească aceste condiții:
- Să nu existe intenție — adică făptuitorul nu a vrut și nu și-a asumat posibilitatea de a ucide o persoană.
- Dacă există intenție directă sau indirectă (știi că cineva poate muri și totuși continui), fapta devine omor.
- Să fie vorba de culpă (neglijență sau imprudență) — adică:
- fie nu s-a prevăzut rezultatul (deși trebuia și putea fi prevăzut);
- fie s-a prevăzut, dar s-a crezut ușor evitabil.
- Să existe o legătură de cauzalitate — adică moartea să fie direct legată de acțiunea sau inacțiunea făptuitorului.
- Ex: un șofer neatent lovește un pieton și îl ucide – între fapta de a nu acorda prioritate și deces există o legătură directă.
- Să existe vinovăție sub forma culpei:
- Culpa poate fi simplă (neatenție, neglijență) sau cu prevedere (știai că se poate întâmpla ceva grav, dar ai sperat că nu se va întâmpla).
Rezumat pe scurt:
➡️ Dacă cineva moare dintr-o greșeală și nu din voința directă a autorului, fapta e ucidere din culpă.
➡️ Dacă moartea este provocată intenționat sau cu acceptarea riscului, fapta devine omor sau altă infracțiune mai gravă.
DE CE S-A SCHIMBAT ÎNCADRAEA DIN UCIDERE DIN CULPĂ, ÎN OMOR?
În cazul unui accident rutier, pentru ca încadrarea juridică să se schimbe din ucidere din culpă în omor, trebuie îndeplinite două condiții esențiale:
1. Existența intenției indirecte (dolo eventualis) sau acceptarea posibilității producerii rezultatului letal.
- Adică șoferul și-a dat seama că fapta lui poate provoca moartea cuiva, dar a continuat să acționeze nepăsător față de acest risc.
- Exemplu:
- Șoferul gonește cu 200 km/h într-o zonă intens circulată și știe că în orice moment poate lovi și ucide pe cineva, dar acceptă riscul.
- Sau: conduce în stare gravă de ebrietate sau droguri, conștient că nu mai are control asupra mașinii, dar ignoră pericolul.
2. Fapta trebuie să fie deosebit de periculoasă și să denote dispreț față de viața umană.
- Trebuie să existe o conduită extrem de gravă, nu doar o simplă neglijență.
- Exemplu:
- Conducerea deliberată pe contrasens într-un trafic aglomerat;
- Participarea la curse ilegale pe drumuri publice;
- Fuga de poliție cu viteză extremă și intrarea intenționată într-o zonă aglomerată.
Pe scurt:
➡️ Dacă șoferul acceptă riscul de a ucide și continuă comportamentul periculos, nu mai este simplă culpă, ci se poate vorbi de intenție indirectă, ceea ce atrage răspunderea pentru omor.
Potrivit articolului 174 Cod penal Uciderea unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Cu alte cuvinte, dacă Dan Andrei Gheorghieș va fi găsit vinovat de către Tribunalul Cluj și, ulterior, de Curtea de Apel Cluj, s-ar putea să iasă din închisoare fie la 30 de ani… fie la 40 de ani!
