Comparația „2016 vs 2026” nu e doar despre cât câștigi, ci despre putere de cumpărare, costuri esențiale, siguranța locului de muncă, sărăcie, servicii publice și stabilitate economică. Important: la început de ianuarie 2026, multe statistici „pe 2026” nu sunt încă raportate complet, așa că folosesc date finale pe 2016, respectiv cele mai recente date 2024–2025 + prognoze oficiale pentru 2026.
1) Venituri: câștigi mai mult în 2026, dar contează ce poți cumpăra cu banii
2016 (salarii):
- Câștigul salarial mediu net în 2016 a fost ~2.046 lei/lună (medie anuală, conform INS, citat de presa economică). (Mediafax)
2026 (salarii, reper actual):
- Ultimul reper solid „la zi” este noiembrie 2025: ~5.615 lei net/lună (INS). (The Romania Journal)
- Asta înseamnă, ca nivel nominal, aprox. 2,7x față de media netă din 2016.
Concluzie parțială: În 2026 românii au, în medie, venituri mult mai mari în lei decât în 2016. Dar „mai bine” depinde de cât au crescut prețurile și de costurile fixe (utilități, rate, chirii).
2) Inflație și prețuri: 2016 a fost „ieftin” (deflație), 2025–2026 sunt încă „scumpe” (inflație ridicată)
2016:
- România a avut deflație: rata anuală (medie anuală) a inflației în 2016 a fost -1,5% (INS). (insse.ro)
- Cu alte cuvinte, prețurile, per ansamblu, nu puneau presiune ca azi.
2025–2026:
- În toamna lui 2025, HICP (inflația comparabilă UE) a urcat din nou, inclusiv pe fondul energiei: România a avut 8,6% inflație anuală într-un reper recent (Eurostat). (European Commission)
- Comisia Europeană estimează inflație medie HICP ~6,7% în 2025 și sub 6% în 2026. (Economy and Finance)
- BNR indică o traiectorie de dezinflație mai vizibilă abia după efecte de bază în 2026 (în special în a doua parte a anului). (BNR)
Concluzie parțială: În 2016, prețurile erau stabile/în scădere; în 2026, chiar dacă inflația scade față de vârf, nivelul prețurilor rămâne mult mai sus decât acum 10 ani, iar presiunea pe buget e reală.
3) Utilități și energie: una dintre marile diferențe față de 2016
Un factor care „mănâncă” puterea de cumpărare în 2025–2026 este energia:
- INS a raportat o scumpire foarte mare a energiei electrice în decembrie 2025 față de decembrie 2024 (~+60,9%), cu contribuție majoră la inflație. (InvesTenergy)
- Comisia Europeană notează explicit că eliminarea plafonării la electricitate (iulie 2025) și creșteri de taxe indirecte au împins inflația în sus. (Economy and Finance)
Concluzie parțială: În 2016, utilitățile nu erau principalul „șoc” al bugetului. În 2025–2026, energia poate schimba radical cât de „bine” trăiești, chiar dacă salariul e mai mare.
4) Sărăcie și excluziune socială: îmbunătățire clară față de 2016, dar România rămâne în topul UE
- În 2016, România avea ~38,8% din populație la risc de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) – semnificativ peste media UE. (Romania Insider)
- Pentru 2024, Eurostat arată România la 27,9%, încă printre cele mai ridicate din UE, dar mult mai jos decât în deceniul trecut. (European Commission)
Concluzie parțială: Per ansamblu social, România a progresat față de 2016 (mai puțini oameni în AROPE), însă rămâne o țară cu inegalități mari și vulnerabilitate ridicată pentru o parte consistentă a populației.
5) Economia „mare”: creștere și convergență, dar cu frâne în 2026
Într-un scenariu de 2026, contează că economia încetinește:
- Comisia Europeană vede creștere reală a PIB de ~1,1% în 2026, pe fondul consumului mai slab și al ajustărilor macro. (Economy and Finance)
- FMI indică pentru România în 2026 o creștere proiectată ~1,4% și inflație proiectată ~6,7% (date „At a glance”). (IMF)
Ce înseamnă practic: în 2016, România era într-o perioadă de expansiune și optimism; în 2026, indicatorii oficiali sugerează un an mai „strâns”, cu creșteri mai mici și costuri încă mari.
6) Stabilitate financiară a statului: presiune mai mare în 2025–2026 decât în 2016
O diferență importantă între „cum se simte viața” în 2016 vs 2026 este spațiul fiscal:
- Presiunea pe deficit este un subiect major în 2024–2026, cu estimări ridicate și risc de măsuri de ajustare (taxe/cheltuieli), discutate inclusiv în analiza Comisiei. (Reuters)
De ce contează pentru trai: când deficitul e mare, cresc șansele de:
- taxe mai mari / tăieri de cheltuieli,
- investiții publice amânate,
- tensiuni pe prețuri și dobânzi (rate mai grele la credite).
Verdict comparativ, pe scurt (obiectiv)
În 2026 românii trăiesc „mai bine” decât în 2016 dacă te uiți la:
- nivelul salariilor (nominal) și modernizarea consumului,
- scăderea riscului de sărăcie/excluziune față de 2016,
- convergență economică și integrare în piața UE.
Dar trăiesc „mai greu” decât sugerează creșterea salariilor din cauza:
- inflației ridicate din 2021–2025 și a unui nivel de preț rămas sus,
- costurilor energetice și a cheltuielilor fixe (utilități/locuire/rate),
- încetinirii economice prognozate în 2026,
- presiunii pe bugetul de stat (risc de ajustări).
Imaginea reală: 2026 e, în medie, mai prosperă decât 2016, dar este și mai scumpă, mai tensionată și mai polarizată: cei cu venituri stabile și calificare bună stau considerabil mai bine; cei cu venituri mici sau dependenti de costuri fixe (energie, chirii, credite) resimt mult mai dur scumpirile.
#stirimures #refleqtmedia
