๐นรn spaศiul romรขnesc, la 1 noiembrie se comemoreazฤ strฤmoศii, un obicei care a pฤtruns de cรขteva veacuri. Originea acestei celebrฤri ne-o dezvฤluie etnologii ศi istoricii, care au studiat obiceiurile ศi credinศele popoarelor antice. Aflฤm cฤ la aceastฤ datฤ popoarele celtice sฤrbฤtoreau โCapul Anuluiโ, adicฤ รฎnceputul unui nou ciclu agrar, cรขnd se punea sฤmรขnศa grรขnelor รฎn pฤmรขnt, iar strฤmoศii contribuiau la โviaศa roduluiโ ศi la fertilitatea ogorului. Din acele vremuri, potrivit etnologului Maria Bocศe, รฎn Apusul ศi Sudul Europei s-a รฎndฤtinat celebrarea morศilor รฎn aceastฤ zi.
โ
รn ศinuturile carpatice, datoritฤ multiplelor legฤturi spirituale cu Occidentul, รฎn condiศiile stฤpรขnirii Imperiului austro-ungar, acest obicei a fost importat. รn satul tradiศional, strฤmoศii erau ศi sunt celebraศi ศi invocaศi de multe ori รฎntr-un an calendaristic, la anumite โpraguriโ ศi โrฤspรขntiiโ, รฎntre echinocศii ศi solstiศii.
Sunt ศinute zile ale morศilor la โMuceniciโ, รฎn preajma echinocศiului de primฤvarฤ, la โLฤsatul Seculuiโ, รฎn โJoia Mareโ, รฎn Sรขmbฤta Paศtilor, la Ispas ศi la Rusalii, a doua zi de Sรขmedru, รฎn ajunul Crฤciunului etc., ศi, de fapt, รฎn fiecare sรขmbฤtฤ din sฤptฤmรขnile anului.
๐ รn aceste zile se oferฤ ofrande pentru cei โtrecuศi รฎn ailaltฤ lumeโ, dar ศi pentru cei โal cฤror neam s-a ศters ศi nu-i mai pomeneศte nimeniโ. รn tradiศia romรขneascฤ, cea mai mare sฤrbฤtoare a morศii era consideratฤ โDuminica Tomiiโ, numitฤ ศi โPaศtile Blajinilorโ.
รn concepศia strฤveche moศtenitฤ de la daci, se crede cฤ morศii sunt doar โplecaศiโ ca mesageri ai celor vii pe lรขngฤ divinitatea supremฤ, pentru a cere ajutor. รntre cele douฤ lumi, โcea de aiciโ ศi โcea de dincoloโ, aศa cum le numeศte etnologul Ion Ghinoiu, nu existฤ bariere definitive, viaศa dupฤ moarte fiind doar o prelungire a celei terestre. ๐ขAstfel, potrivit obiceiurilor ศi credinศelor satelor romรขneศti, strฤmoศii erau chemaศi, aศteptaศi รฎn fiecare zi, dar mai ales la marile sฤrbฤtori, ca sฤ participe, รฎmpreunฤ cu cei vii, la toate evenimentele, aflฤm din volumul โObiceiuri tradiศionale romรขneศti din Transilvania โ Sฤrbฤtori, credinศe, rituri, mituriโ, autor etnolog Maria Bocศe, (apฤrut รฎn anul 2007, cu sprijinul Centrului Judeศean pentru Conservarea ศi Promovarea Culturii Tradiศionale Cluj, instituศie de culturฤ subordonatฤ Consiliului Judeศean Cluj).
๐ธFoto: โLuminaศiaโ – pomenirea celor adormiศi รฎn cimitirul din satul Strรขmbu, jud. Cluj, 2019/ din volumul โCultura tradiศionalฤ din judeศul Cluj โ Valea Someศului Micโ, apฤrut la editura โTradiศii clujeneโ 2020










