Inițiativa legislativă demarată de vicepremierul, Dan Barna, privind scoaterea domiciliului de pe cărțile de identitate a stârnit multe controverse.
Unii internauți vorbesc despre „trăitul la comun” și ideologii neomarxiste, alții vorbesc despre faptul că lipsa domiciliului din buletin ar favoriza fraudarea în alegeri, însă nimeni nu a evidențiat, până acum, ceea ce spune dreptul privat internațional în această speță.
În primul rând, atât Codul Civil din România, cât și normele și regulamentele de Drept Internațional Privat din Europa stabilesc domiciliul ca punct de legătură în relațiile de drept privat internațional.
„Domiciliul este punct de legătură pentru un număr redus de raporturi de drept internaţional privat. Domiciliul a rămas reper pentru competenţa internaţională de drept comun a instanţelor române, pentru competenţa exclusivă şi, uneori, pentru competenţa preferenţială (art. 1065 alin. 1, art. 1078-1080 C. proc. civ.).”, scrie judecătorul Călina Felicia Jugastru, profesor la Univesitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
Pe de altă parte, RefleqtMedia a făcut o cercetare în materia cărților de identitate emise de statele Uniunii Europene și, atât în Spania, cât și în Italia și Germania, adresa de domiciliu este trecută pe verso-ul cărții de identitate.
De asemenea, și în Regatul Țărilor de Jos, documentul de identitate conține, pe verso, informații privind datele de domiciliu: https://www.pngegg.com/en/png-yhpgx
Astfel, rezultă pe cale de consecință că intenția parlamentarilor USR încalcă atât normele și regulamentele europene, cât și cutumele în această speță.
