spot_img

Lista conflictelor militare la care România a participat

spot_img

Date:

Share post:

spot_img
spot_img

Războaiele sau conflictele militare sunt, de departe, cea mai sângeroasă și distructivă activitate umană, consumând resurse, distrugând familii, orașe, infrastructură.

De la Unirea Principatelor Române, 1859 și până astăzi, România a participat la mai multe conflicte militare armate, fie în calitate de combatant activ, fie în calitate de susținător.

RefleqtMedia vă prezintă, astăzi, toate conflictele militare în care Armata României sau Statul Român au fost implicate în vreun fel, clasificându-le în: Conflicte interne, conflicte internaționale și Conflicte internaționale în calitate de susținător sau suport logistico-militar.

Vom începe cu ultima categorie:

Conflicte militare internaționale, în calitate de susținător sau suport logistico-militar:

 

  1. Războiul din Koreea – 1950 – 1953

După primul război sino-japonez și după războiul ruso-japonez, peninsula Korea a ajuns sub stăpânire japoneză. Ei bine, după cel de-al doilea război mondial, peninsula a fost divizată în două, de-a lungul paralelei de 38*. Astfel, partea din Nord a devenit comunistă, sub influența Chinei și a Uniunii Sovietice, iar partea din Sud a devenit republică democrată, sub influența Statelor Unite ale Americii.

În anul 1950, Korea de Nord a invadat Korea de Sud cu scopul clar de a o cuceri și de a o anexa, sub o singură Koree comunistă.

Atât forțele Americane, cât și cele Sovietice s-au implicat ca susținători în Războiul din Korea, deși niciuna dintre cele două tabere de susținători nu a avut combatanți activi. În anul 2011, institutul Woodrow Wilson a publicat un document în care Korea de Nord mulțumește Republicii Populare Române, condusă la acea vreme de Gheorghe Gheorghiu Dej, pentru „ajutorul fratern” oferit de România în războiul din Korea.

2. Războiul din Vietnam

Un alt război pe continentul Asiatic, în care România a avut o implicare, redusă – dar recunoscută de același Institut Woodrow Wilson. Potrivit institutului, între 1965 și 1966, Guvernul Republicii Socialiste România a dus o adevărată campanie de mediere în Vietnam, între Vietnamul de Nord și cel de Sud.

3. Războiul civil din Angola

”Războiul Civil Angolez a început în Angola după sfârșitul războiului de independență împotriva Portugaliei, în 1975. Războiul a fost prin intermediari (țările rivale fiind SUA, URSS-ul, Franța și Africa de Sud ș.a.) și s-a iscat între două facțiuni angoleze, foste mișcări anticoloniale de gherilă: comuniștii de la MPLA și anti-comuniștii UNITA. Războiul a durat 27 de ani, din noiembrie 1975 până în august 2002.

Republica Socialistă a României, alături de alte țări cu orientare bolșevică din lume, a venit în ajutorul celor de la MPLA, dând sprijin logistic. Începând cu 1979, România a antrenat gherilele angoleze, până la 1981. La fiecare 3-4 luni, România a trimis două avioane în Angola, fiecare transportând 166 de recruți. Aceștia au fost duși înapoi în Angola după ce și-au încheiat pregătirea paramilitară. Pe lângă pregătirea de gherilă, România a instruit și tineri angolezi ca piloți. În 1979, sub comanda generalului-maior Aurel Niculescu, România a fondat o academie a forțelor aeriane în Angola. În această academie erau în jur de 100 de instructori români, cu aproximativ 500 de soldați români care păzeau baza, care a adăpostit 50 de avioane folosite pentru antrenarea piloților angolezi. Modelele de aeronave utilizate au fost: IAR 826, IAR 836, EL-29MiG-15 și AN-24[2] [3] Școala Națională de Aviație Militară “Comandant Bula” din Angola a fost înființată la 11 februarie 1981, la Negage. Unitatea a instruit viitori piloți aerieni, ingineri și ofițeri de Stat Major al forțelor aeriene angoleze. Corpul didactic român a fost înlocuit treptat de angolezi. [4]” sursa: wikipedia

4. Războiul din Transnistria

Primul război post-comunist în care România s-a implicat, cu suport logistic și cu luptători voluntari a fost războiul Moldo-Ruso-Transnistrean.

După ce forțele separatiste din Transnistria au evacuat forțele guvernamentale Moldovenești din Dubăsari, preledintele Moldovei, Mircea Snegur, a autorizat o intervenție militară în regiunea separatistă. Din cauza implicării Armatei a 14-a din Rusia, războiul a fost câștigat de Transnistreni.

 

Conflicte militare internaționale, cu participare activă

  1. Războiul de indenpdență sau Războiul Ruso-Turc (1877-1878)

În aprilie 1877, Guvernul României și cel al Rusiei Țariste au semnat un tratat prin care trupele ruse primeau permisiunea de a trece prin România pentru a se lupta cu Otomanii, sub rezerva păstrării integrității teritoriilor românești.

Inițial, până târziu în 1877, Rusia nu a dorit intrarea României în război, nedorind ca aceasta să participe la tratatele de pace pentru împărțirea teritoriilor, însă rușii s-au lovit de o puternică rezistență, suferind pierderi grele în asalturi repetate, și neputând înainta în Balcani dincolo de trupele (40.000 de soldați) conduse de Osman Pașa, care se cantonaseră în cetatea Plevna.

În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe , iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, peste nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel.

Costul total, în bani, suportat de cetățenii României a fost estimat la 100 milioane lei aur.

Ca urmare a acestui război, România și-a dobândit independența de stat, Dobrogea și portul Constanța au intrat în administrarea țării, iar România obținea controlul transportului pe Dunăre și Insula Șerpilor. În schimb, Rusia primea cele 3 județe din sudul Basarabiei: Cahul, Ismail și Bolgrad, care acum sunt în componența Ucrainei.

2. Al doilea Război Balcanic (1913)

Cel de-al doilea război balcanic (în bulgară Междусъюзническа_война – Războiul între aliați) a avut loc în 1913 între Bulgaria pe de o parte și în principal Grecia și Serbia pe cealaltă. Temându-se de apariția unei Bulgarii mari și puternice la frontierele ei sudice și la posibilele revendicări teritoriale față de Dobrogea de Nord obținută în 1878, România a intervenit și ea militar împotriva Bulgariei. Totodată Imperiul Otoman s-a folosit de prilej pentru a redobândi unele teritorii pierdute. Când trupele românești au invadat nordul Bulgariei și se apropiau de capitala Sofia, Bulgaria a cerut armistițiu. Prin tratatul de la București, Bulgaria a fost forțată să renunțe la o bună parte din teritoriile obținute după primul război balcanic către Serbia, Grecia și Imperiul Otoman și să facă concesii României în nord în schimbul păstrării restului teritoriului obținut anterior. 

3. Primul Război Mondial (1916-1918)

Războiul de întregire a României a fost luptat între 1916 și 1918. În august 1916, România primește un ultimatum să decidă dacă dorește să se alăture Antantei „acum ori niciodată”. Sub presiunea cererii ultimative, guvernul român acceptă să intre în război de partea Antantei, deși situația de pe fronturile de luptă nu era una favorabilă.

Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România a fost nevoită să ceară armistițiul și apoi să fie nevoită să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris.

La sfârșitul Primului Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar a fost desființat; astfel a fost posibilă formarea României Mari prin Unirea Banatului, Bucovinei și Transilvaniei cu România.

4. Războiul Polono – Ucrainean (1918-1919)

În scurtul război dintre Polonia și Ucraina, România a desfășurat 4000 de militari, obținând controlul militar temporar asupra Pocuției și ocupând nordul Bucovinei.

5. Războiul Româno – Ungar (1919)

Războiul româno-ungar din 1919 a fost un conflict militar desfășurat între statul ungar, reprezentat de Republica Sovietică Ungaria (succesoare cu începere din martie 1919 a Primei Republici Ungare) și Regatul României. Ostilitățile au început la data de 19 aprilie 1919, printr-o ofensivă a trupelor române în Transilvania și s-au încheiat odată cu ocuparea părții de est a Ungariei în luna august 1919, inclusiv a capitalei sale Budapesta. Ocupația militară de către trupele române a fost încheiată, ulterior, prin retragerea forțelor terestre române în hinterlandul propriu până la 28 martie 1920.

Deși de jure, conflictul a fost declanșat în luna aprilie 1919, de facto el a început odată cu operația Armatei României de ocupare a liniei de demarcație din Transilvania, în perioada noiembrie 1918-aprilie 1919.

6. Al doilea Război Mondial (1941-1944)

Nu vom instista asupra acestui conflict militar, întrucât cu toții știm ce s-a întâmplat.

7. Războiul din Afghanistan (2001-2021)

Pentru prima dată după căderea Uniunii Sovietice, România a trimis trupe înafara teritoriilor sale, în Afghanistan.

La operațiuni au participat peste 32.000 de militari, din care 27 au fost uciși.

8. Războiul din Irak (2003-2011)

După Invazia Irakului din 2003, România a participat de partea Forțelor Multinaționale la Războiul din Irak din 2003-2011 și la operațiunile de păstrare a păcii de după război. Participarea la operațiunile Antica Babilonia și Iraqi Freedom a reprezentat o provocare pentru Armata Română și un efort financiar considerabil din partea României.

9. Intervenția Militară din Lybia (2011)

Intervenția militară din Libia din 2011 se referă la instituirea unei zone de excludere a spațiului aerian din Libia, pe baza Rezoluției 1973 a Consiliului de Securitate al ONU din data de 17 martie 2011. Această hotărâre a fost luată după evenimentele din Libia și după atacarea civililor rebeli de către forțele loiale colonelului Muamar al-Gaddafi. Intervanția militară din Libia s-a încheiat odată cu uciderea lui Muamar al-Gaddafi de forțele revoluționare.

 

 

În ceea ce privește războaiele sau conflictele interne în care a fost implicată armata României, acestea sunt:

  • Răscoala de la 1907
  • Revolta de la Tighina (1919)
  • Revolta de la Tătărbunari (1919)
  • Rebeliunea Legionară (1941)
  • Rezistența anticomunistă (1945-1961)
  • Revoluția anticomunistă (decembrie 1989)

 

 

 

Comentarii

spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img

Related articles

Cea mai mare galaxie din Univers a fost descoperită recent – mai contestă cineva existența extratereștrilor?

Universul, cosmosul sau „marele întuneric” - oricum i-ai spune, este o vastă întindere de spațiu, materie, antimaterie și...

Nu toți copiii au amintiri plăcute de Paști

Pentru majoritatea copiilor, sărbătorile de Paști sunt frumoase, cu cadouri și tradiții spectaculoase, însă există și copii pentru...

Cea mai ciudată poză de până acum! Ce credeți că este?

Jurnalistul, Vlad Petreanu, de la Europa FM, a publicat, ieri, fotografia atașată acestui articol, însă n-o să ghicești...

Intervenție EMOȚIONANTĂ pentru un echipaj SMURD, la Măguri Răcătău

Echipajul SMURD de la Garda de Intervenție Gilău a avut parte de o misiune memorabilă în localitatea Măguri...
spot_img

ACȚIUNI ALE POLIȚIEI MUREŞENE, PENTRU SIGURANȚA CETĂȚENILOR

In perioada 28 – 30 septembrie a.c., polițiștii au intervenit la peste 140 de evenimente, majoritatea sesizate prin 112. Au fost aplicate peste 480...
%d bloggers like this: