O înșelăciune telefonică extrem de bine pusă la punct a fost la un pas să lase o femeie din Cluj fără 60.000 de lei. Victima a fost convinsă că vorbește cu un „angajat al BNR” și, ulterior, cu un presupus „polițist”, iar escrocii au reușit să o determine să retragă întreaga sumă din bancă.
Totul a început cu un apel aparent oficial. Un bărbat i-ar fi spus femeii că, în numele ei, fusese inițiată o plată și că ar exista un presupus credit de nevoi personale în valoare de 60.000 de lei.
Pentru „oprirea” operațiunii, femeia trebuia să urmeze întocmai instrucțiunile primite la telefon.
Și le-a urmat.
Înșelăciunea telefonică a dus-o direct la bancă
Pentru ca povestea să fie cât mai convingătoare, apelantul i-a explicat femeii că suma urma să intre în cont în trei tranșe și că trebuia să verifice periodic primirea banilor.
Presiunea era constantă, iar întreaga situație îi era prezentată ca o procedură oficială și urgentă.
Femeia s-a deplasat la o sucursală bancară, unde a retras mai întâi 9.000 de lei de la bancomat, apoi alți 51.000 de lei de la ghișeu.
În total, 60.000 de lei.
Banii au fost puși în plicuri, iar următoarea instrucțiune primită de la falsul „reprezentant BNR” era ca suma să fie depusă la un ATM de criptomonede Bitcoin.
Acela era momentul în care banii ar fi putut dispărea definitiv.
Din fericire, aparatul nu a funcționat.
O simplă problemă tehnică a împiedicat ca această înșelăciune telefonică să producă o pagubă de zeci de mii de lei.
„Poliția ascultă!” Escrocii au încercat să o intimideze
Pentru ca femeia să nu discute cu rudele, cu angajații băncii sau cu alte persoane care ar fi putut să o avertizeze, escrocii ar fi construit o a doua parte a scenariului.
Victimei i s-a spus că discuția este „ascultată de poliție” și că nu are voie să dezvăluie nimănui ce se întâmplă.
Mai mult, ar fi fost amenințată cu o presupusă amendă de 30.000 de lei dacă nu respectă indicațiile.
Pentru ca totul să pară real, apelanții ar fi invocat articole de lege, documente, nume și semnături.
Cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, femeia și-a dat seama înainte de a fi prea târziu că întreaga poveste era o tentativă de fraudă.
Cazul arată cât de elaborate pot deveni asemenea metode. Escrocii nu mai cer pur și simplu bani, ci construiesc scenarii în care folosesc numele unor instituții cunoscute, frica, presiunea timpului și autoritatea unor falși reprezentanți ai statului.
Autoritățile avertizează că nicio bancă, BNR sau instituție publică nu va cere unei persoane să retragă bani și să îi depună la un ATM Bitcoin pentru „anularea” unui credit.
În cazul unui apel suspect, nu comunicați date bancare, parole sau coduri de autorizare, nu retrageți bani și nu faceți transferuri la solicitarea unor necunoscuți. Închideți apelul și contactați direct banca, folosind numerele oficiale.
În această înșelăciune telefonică, femeia a ajuns până în punctul în care avea 60.000 de lei retrași și pregătiți pentru depunere.
A scăpat de pierderea banilor dintr-un motiv aproape incredibil: ATM-ul Bitcoin nu a funcționat.
