Străbat zilnic România în lung și în lat și nu pot să nu observ că țara noastră accelerează, în sfârșit, într-un domeniu esențial – infrastructura rutieră, traversând astfel o perioadă fără precedent în dezvoltarea rețelei de autostrăzi.
În ciuda provocărilor economice majore din ultimii ani – inflație globală, crize energetice, volatilitate fiscală și presiuni bugetare – România traversează, paradoxal, cea mai bună perioadă din istoria sa recentă în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii rutiere.
Pentru prima dată, în toate regiunile țării sunt în lucru sau în faze avansate de contractare autostrăzi și drumuri expres care nu doar că erau așteptate de zeci de ani, ci reprezintă adevărate premiere naționale.
*A7 – Autostrada Moldovei: un proiect strategic*
Simbolul cel mai vizibil al acestui avans este Autostrada A7, cunoscută și ca Autostrada Moldovei. Acest proiect major va lega Ploieștiul de Pașcani, traversând județele cele mai slab conectate ale României. A7 este considerată coloana vertebrală a dezvoltării economice a Moldovei, oferind acces direct spre rețeaua europeană de transport și atrăgând investiții industriale în zone până acum izolate logistic.
*A1 și prima autostradă care străbate Carpații*
În paralel, avansează construcția secțiunilor critice din Autostrada A1 Sibiu–Pitești, prima autostradă care va traversa efectiv Munții Carpați. Odată finalizat, acest tronson va uni Transilvania cu sudul țării printr-un coridor de mare viteză, reducând semnificativ timpii de transport și deschizând noi oportunități economice pentru zonele montane și industriale din jurul Văii Oltului.
*A8 – Unind Ardealul cu Moldova*
Autostrada A8, proiectată să lege Târgu Mureș de Iași, este o altă investiție de importanță istorică. Deși este într-o fază mai puțin avansată decât A7 și A1, A8 are deja contracte semnate pentru primele tronsoane. Va fi prima autostradă care traversează Carpații Orientali, contribuind direct la coeziunea regională și reducerea decalajului dintre estul și vestul țării.
Un climat constructiv: colaborare stabilă între autorități și constructori
În mod remarcabil, în această perioadă, colaborarea dintre Ministerul Transporturilor și companiile de construcții este una dintre cele mai funcționale din ultimii 30 de ani.
Actualul ministru, Sorin Grindeanu, este perceput de majoritatea antreprenorilor din domeniu drept un partener echilibrat și pragmatic, care a înțeles rolul-cheie al predictibilității și al contractelor bine gestionate.
Marii constructori – români și străini – raportează un climat mai stabil, plăți la timp și o fluidizare a procedurilor birocratice, ceea ce a condus la cel mai mare număr de șantiere active simultan în România, pe segmentul rutier.
Următorul pas: investiții transfrontaliere și parteneriate public-private
Odată cu finalizarea principalelor axe interne, România are nevoie de extinderea infrastructurii rutiere și către vecini. *Printre priorități:*
• Noi poduri peste Dunăre către Bulgaria, în special în zona Turnu Măgurele–Nikopol și Călărași–Silistra;
• Drumuri expres către granițele cu Serbia și Ucraina;
• Parteneriate public-private (PPP) pentru proiecte strategice unde bugetul național nu este suficient sau unde implicarea investitorilor privați poate accelera execuția.
România a demonstrat că infrastructura rutieră poate avansa decisiv, chiar și într-un context economic dificil, dacă există voință politică, stabilitate administrativă și o relație corectă cu mediul privat.
_*Autostrăzile A7, A1 și A8 nu sunt doar proiecte de transport – sunt proiecte de națiune.*_
Ele redefinesc conectivitatea internă, elimină decalajele istorice și transformă geografia în oportunitate economică.
Următorii pași trebuie să fie la fel de curajoși: deschiderea către cooperare internațională, extinderea prin PPP și consolidarea poziției României ca hub logistic regional în Europa de Est.
P.s. România e a românilor!
