Comisia Europeană a publicat un document concludent referitor la rezultatele aplicării viziunii rurale pe termen lung a Uniunii Europene, care interesează în mod direct România, având în vedere ponderea importantă a populației din mediul rural din țara noastră.
Raportul se înscrie în dinamizarea rolului esențial al regiunilor rurale în asigurarea securității alimentare europene, în contextul în care există resurse însemnate în ceea ce înseamnă dezvoltarea potențialului acestor zone privind generarea de energie verde, din surse regenerabile, precum și de menținere a biodiversității.
Până în prezent, Uniunea Europeană a implementat o serie de inițiative și programe pentru dezvoltarea rurală și promovarea unei viziuni pe termen lung pentru zonele rurale. Impactul acestora asupra României este materializat în modernizarea și diversificarea economiei rurale, prin intermediul fondurilor structurale și de coeziune, precum și a politicii agricole comune (PAC). Acest lucru a contribuit la creșterea competitivității în sectoarele agricole și non-agricole din zonele noastre rurale.
Un alt efect pozitiv este promovarea agriculturii durabile, prin impunerea unor standarde ridicate în ceea ce privește practicile agricole durabile, inclusiv agricultura ecologică și conservarea biodiversității. Din această perspectivă, subvențiile și programele de dezvoltare rurală au încurajat fermierii români să adopte practici agricole mai prietenoase cu mediul în zonele rurale.
Strategia de dezvoltare rurală europeană a mai determinat crearea de locuri de muncă și sprijinirea antreprenoriatului în mediul rural românesc, prin programele de sprijin și finanțările inițiate de Guvernul susținut de PNL și Uniunea Europeană. Astfel, dezvoltarea și modernizarea sectorului agroalimentar, turismului rural și altor industrii locale au avut un impact semnificativ asupra ocupării forței de muncă.
De asemenea, investițiile derulate prin PNRR și alte resurse bugetare naționale și europene în modernizarea infrastructurii din zonele rurale, inclusiv în domenii precum transportul, telecomunicațiile și accesul la serviciile de sănătate și educație, au contribuit în mod fundamental la reducerea decalajelor între zonele rurale și urbane și au îmbunătățit semnificativ calitatea vieții locuitorilor rurali.
Nu în ultimul rând, rezoluția privind dezvoltarea pe termen lung a zonelor rurale, votată și de europarlamentarii liberali în Parlamentul European, presupune diminuarea decisivă a decalajelor existente în prezent, acentuate în ultima perioadă. Zonele rurale se confruntă în continuare cu declin demografic, acces redus la servicii publice esențiale, infrastructură precară, depopulare și risc crescut de sărăcie, aspecte care impun adoptarea unor soluții eficiente, complexe și pragmatice, care să garanteze dezvoltarea durabilă a zonelor rurale în viitor.
Sunt încrezătoare că obiectivele cuprinse în raportul Comisiei Europene referitoare la susținerea zonelor rurale, inclusiv alocarea de ajutoare financiare pentru revitalizarea acestora, vor fi îndeplinite în cel mai scurt timp, astfel încât satele României să supraviețuiască și să perpetueze astfel patrimoniul uman, social, cultural și natural inestimabil, păstrat cu sfințenie și transmis din generație în generație.
Deputat PNL Cluj,
CRISTINA BURCIU
