Investițiile derulate de Primăria Câmpia Turzii, atragerea de putere economică în oraș și – în general – strategiile implementate de primar și echipa sa generează bunăstare.
Astfel, această bunăstare generează expansiune urbanistică și, implicit, necesitatea unei noi străzi în oraș.
După cum ați putut citi aici Primăria Municipiului Câmpia Turzii a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind atribuirea de nume unei noi străzi din oraș.
Strada face legătura dintre străzile George Enescu și Viitorului, este paralelă cu străzile Ioan Vasinca, respectiv Regina Maria și va purta numele celui mai celebru rapsod al României – Ciprian PORUMBESCU!
Ciprian Porumbescu rămâne una dintre cele mai luminoase figuri ale culturii românești, un compozitor al sufletului românesc, care a reușit, în doar 29 de ani de viață, să lase o moștenire artistică nemuritoare. Născut pe 14 octombrie 1853 în satul Șipotele Sucevei, pe atunci parte a Imperiului Austriac, Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului Iraclie Porumbescu, de la care a moștenit dragostea de neam, cultură și credință.
Studiile muzicale și le-a început la Cernăuți și le-a continuat la Viena, acolo unde a intrat în contact cu marii compozitori europeni ai vremii. Însă, spre deosebire de mulți colegi de generație care s-au pierdut în fastul occidental, Porumbescu și-a păstrat vie legătura cu identitatea românească. Muzica lui respiră autenticitate, dor, frumusețe și patriotism.
„Balada” pentru vioară și orchestră, compusă în 1880, este fără îndoială capodopera sa. Piesa, interpretată astăzi pe marile scene ale lumii, reușește să îmbine lirismul popular cu rigoarea compozițională academică, oferind o imagine sonoră profundă a sufletului românesc.
În paralel, Ciprian Porumbescu a compus și prima operetă românească, intitulată Crai Nou, după textul lui Vasile Alecsandri. Lucrarea a avut premiera la Brașov, în 1882, și a fost primită cu entuziasm de publicul și criticii vremii, marcând un moment important în istoria muzicii naționale.
Patriot convins, Porumbescu s-a implicat activ în mișcările naționale din Bucovina. Activitatea sa politică și culturală l-a adus în atenția autorităților austro-ungare, care l-au arestat și închis pentru scurt timp. Fragil din punct de vedere al sănătății, Ciprian Porumbescu s-a îmbolnăvit de tuberculoză, boală care i-a curmat viața la doar 29 de ani, în data de 6 iunie 1883, în satul Stupca – redenumit mai târziu în cinstea sa.
Moștenirea sa nu este doar muzicală, ci și spirituală. Prin creațiile sale, Ciprian Porumbescu a insuflat generațiilor de după el dragostea pentru melosul românesc, pentru tradiție și pentru lupta pașnică în numele identității. A devenit simbol al unei Românii sensibile, demne și culturale.
Astăzi, numele său este purtat de licee, străzi, festivaluri, iar casa memorială din comuna Ciprian Porumbescu este un loc de pelerinaj pentru toți cei care doresc să-i cunoască viața și creația. Muzica lui continuă să vibreze și să inspire, demonstrând că geniul nu are nevoie de timp îndelungat, ci doar de autenticitate și har.
