Unul dintre românii care a făcut cele mai multe acte filantropice, în regie proprie, pentru refugiații ucraineni, Avram Gal, a luat o atitudine extrem de vehementă vis-a-vis de atitudinea xenofobă și discriminatorie pe care guvernul de la Kiev o manifestă față de românii din Bucovina de Nord.
„Deși suntem în preajma uneia dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, nu pot ignora o nedreptate făcută comunității românești din Ucraina. Știm cu toții că această țară trece printr-o grea încercare, iar în ajunul Crăciunului gândurile noastre se îndreaptă către toții oameni pentru care pacea a devenit acum cel mai de preț dar.
În calitate de responsabil cu disapora am avut prilejul să cunosc bine comunitățile de români și să aflu direct de la oameni problemele cu care se confruntă. Am înțeles faptul că din pricina presiunilor de a gestiona minoritatea rusă din Ucraina, Kievul a adoptat un set de legi prin care să limiteze dezvoltarea și influența acestor comunități. Cred, însă, cu tărie, că acesta nu este un motiv justificat pentru a trata la “pachet” și etnicii români, care sunt cetățeni loiali statului ucrainean, pașnici, ce aduc o contribuție valoroasă atât economic, cât si în spațiul cultural și spirtual. Vorbitorii de limbă română constituie a doua cea mai importantă minoritate etnică din Ucraina, iar dorința lor este de a nu fi asimilați, ci de a li se oferi dreptul de a învața in limba maternă, de a vea parte de slujbe religioase în română, de a avea acces la servicii publice etc. Într-o Uniune Europeană a secolului XXI (acolo unde Ucraina dorește să acceadă) aceste drepturi țin de principii și valori fundamentale, nefiind un moft.
Mai mult decat atât, Ucraina, prin vocea președintelui (care a susținut un discurs chiar în Parlamentul României) și a unor reprezentanți ai legislativului, s-a angajat că va îndrepta precedenta lege a Educației, din 2017, ce introducea o serie de discriminări și limitări. Prin actul normativ adoptat acum de Kiev, nciuna dintre promisiuni nu a fost onorată, iar procesul de asimilare a etnicilor români continuă nestingherit.
Principala problemă ce rezultă din acest “nou” cadru legislativ este menținerea și chiar extinderea obligativității “cotelor lingvistice”. Copiilor români din clasele primare li se restrânge dreptul de a studia un pachet de bază de materii în limba română. Fără cunoașterea limbii materne, ideea de românitate este ucisă din fașă.
Din păcate diplomația românească încasează lovitură după lovitură, astfel că după dezastrul Schengen, iată cum o nouă speță ce părea negociată și agreată cu autoritățile de la Kiev de această dată, ne explodează în față.
În ultimii doi ani, am facut numeroase drumuri în Ucraina cu alimente și tot soiul de ajutoare umanitare pentru a sprijini cetățenii greu încercați de acest conflict teribil. Trebuie însă bine înțeles că astfel de gesturi nesăbuite din partea politicului de la Kiev pot anula toată simpatia extraordinară clădită onest între popoarele noastre.
Cât despre politica externă a București, mă tem că este necesară o resetare totală. Concluzia ce se desprinde din evenimentele ultimelor săptămâni sugerează că România nu mai este luată în serios pe plan extern. Iar asta se datorează celor care s-au obișnuit mai mult să-și facă fotografii la reuniuni, uitând cum se fac adevăratele negocieri.
Sper ca aceste sărbători să aducă mai multă înțelepciune și generozitate tuturor celor răspunzători de soarta frumoasei comunități de români din Ucraina.”, a declarat politicianul.
În schimb, până la acest moment, NICI MĂCAR UN REPREZENTANT AL GUVERNULUI nu a luat atitudine pe acest subiect.
