Legea risipei alimentare din România intră într-o nouă etapă, de la 1 aprilie 2026: de la recomandări generale la obligații concrete pentru companii. Operatorii economici din sectorul agroalimentar – retaileri, producători, distribuitori sau companii HoReCa – sunt obligați să ia măsuri clare pentru reducerea risipei alimentare și să raporteze anual aceste acțiuni.
În acest context, Banca Regională pentru Alimente Cluj, care deservește județele Cluj, Alba, Sibiu și Bistrița-Năsăud, observă o creștere semnificativă a interesului din partea companiilor pentru soluții concrete de conformare.
Obligații clare pentru companii, începând cu 2026
Noua etapă a legii presupune ca fiecare companie să adopte minimum două măsuri din următoarele categorii:
• prevenirea generării surplusului alimentar (planificare, FIFO, gestionarea stocurilor);
• reducerea prețului produselor înainte de expirare;
• donarea alimentelor către consum uman prin parteneriate cu operatori receptori autorizați;
• utilizarea alternativă (procesare, compostare, furaje).
În plus, companiile trebuie:
• să elaboreze un plan anual de reducere a risipei alimentare;
• să îl depună pe platforma Ministerului Agriculturii;
• să implementeze efectiv măsurile asumate.
Nerespectarea acestor obligații poate atrage amenzi de până la 40.000 lei, dar și riscuri operaționale și administrative.
De la obligație la oportunitate: legea risipei alimentare aduce companiile mai aproape de comunitate
În ultimele săptămâni, interesul pentru colaborarea cu Banca pentru Alimente Cluj a crescut vizibil:
• 22 de contracte noi sunt deja semnate, dintre care 15 inițiate de reprezentanții companiilor;
• alte 8 contracte sunt în curs de semnare;
• aproximativ 15 companii au solicitat informații suplimentare;
• discuții active sunt în derulare cu producători și distribuitori mari.
Tot mai multe companii încep să înțeleagă că legea nu este doar o obligație, ci și o oportunitate de optimizare și impact social.
„Pentru firme, este mai simplu și mai ieftin să gestioneze corect surplusul acum, decât să plătească pentru neconformare mai târziu. Legea introduce obligații clare: planuri, măsuri concrete și raportare. Lipsa acestora înseamnă amenzi, costuri administrative și risc operațional”, spune Andreea Bobiș, președintele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj.
Un parteneriat cu Banca Regională pentru Alimente Cluj reprezintă o modalitate directă prin care companiile pot îndeplini una dintre măsurile obligatorii prevăzute de lege, fără a fi necesar să își dezvolte propriile mecanisme de donație.
Cum funcționează colaborarea
Pentru companii, parteneriatul cu o bancă pentru alimente este un proces simplu:
• se stabilește tipul de produse și frecvența colectării;
• banca preia alimentele direct din magazin sau depozit;
• produsele sunt sortate, depozitate (inclusiv frigorific) și redistribuite rapid;
• ajung la o rețea de peste 140 de ONG-uri partenere din regiune.
Astfel, companiile nu trebuie să își construiască propriul sistem de donații, ci pot externaliza întreg procesul către un partener specializat.
Impact concret: peste 31.000 de persoane sunt sprijinite
Prin aceste parteneriate, alimentele care altfel ar deveni deșeuri ajung la oameni care au nevoie reală de sprijin.
În prezent, rețeaua Băncii pentru Alimente Cluj poate susține peste 31.000 de persoane prin ONG-urile partenere. Cele mai frecvente produse redistribuite sunt legumele și fructele, însă gama variază în funcție de donațiile primite.
Provocări reale pentru companii
Din experiența Băncii pentru Alimente Cluj, cele mai mari dificultăți pentru companii sunt:
• lipsa unei evidențe clare a risipei;
• procese interne neadaptate pentru donare constantă;
• teama de raportare și sancțiuni.
În același timp, persistă și mituri – de exemplu, ideea că produsele donate nu ajung la beneficiari. În realitate, trasabilitatea și siguranța alimentelor sunt strict monitorizate.
„Legea nu este doar o obligație, ci și o oportunitate de a transforma surplusul în sprijin concret pentru oameni aflați în dificultate. Colaborarea cu o bancă pentru alimente face acest proces rapid, sigur și ușor de implementat”, afirmă președintele Băncii Regionale pentru Alimente Cluj, Andreea Bobiș.
Context european și național
Potrivit Eurostat, la nivel european peste 58 de milioane de tone de alimente sunt risipite anual. În România, risipa ajunge la 3,45 milioane de tone, echivalentul a aproximativ 188 kilograme per persoană pe an – una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană.
După aproape un deceniu în care legea a funcționat pe bază voluntară, 2026 marchează trecerea la un sistem obligatoriu, cu reguli clare și mecanisme de control.
Apel către companii
Banca Regională pentru Alimente Cluj încurajează companiile din județele Cluj, Alba, Sibiu și Bistrița-Năsăud să transforme această obligație legală într-o acțiune concretă cu impact social.
Companiile interesate pot iniția colaborarea la adresa: cluj@bancapentrualimente.ro.
Despre Banca pentru Alimente
Federația Băncilor pentru Alimente din România cuprinde nouă Bănci Regionale pentru Alimente în București, Cluj, Roman, Oradea, Brașov, Timișoara, Constanța, Craiova, Galați.
Aceasta este o mare rețea națională de solidaritate la dispoziția societății, organizațiilor caritabile și a celor mai vulnerabili dintre noi, o punte între existența surplusului de alimente și cei care au mai multă nevoie de hrană.
Banca Regională pentru Alimente Cluj deservește județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu.
Detalii găsiți pe https://cluj.bancapentrualimente.ro/.
