România scapă ca prin urechile acului de o pierdere uriașă – aproape 1 miliard de euro din granturile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a acceptat modificarea controversatului jalon privind reducerea „gap-ului de TVA”, dar a pus condiții dure.
Guvernul de la București a trebuit să vină cu un plan de acțiune radical, care pune lupa pe ANAF și Autoritatea Vamală Română – instituțiile-cheie în lupta cu evaziunea fiscală.
Bodycam-uri și testări de integritate la ANAF
Fiscul românesc intră într-o nouă eră. Angajații ANAF vor fi supuși testelor de integritate, iar în timpul controalelor vor purta camere video pe corp, ca să nu mai existe dubii privind comportamentul lor în teren. În paralel, vor fi introduși indicatori de performanță (KPI) clari, astfel încât fiecare inspector să poată fi evaluat pe bază de rezultate, nu de impresii.
ANAF, conectat total la Justiție și Registrul Comerțului
Un alt pas important: partajarea datelor între ANAF, Ministerul Justiției și ONRC. Scopul este simplu – monitorizarea firmelor cu risc de insolvență, dar și detectarea rapidă a companiilor-fantomă.
E-factura devine regulă, nu excepție
România intră pe deplin în era digitalizării fiscale. E-factura, casele de marcat inteligente și raportările SAF-T devin obligatorii pentru toate companiile, indiferent de domeniu sau mărime. ANAF vrea să închidă robinetul evaziunii, printr-un control digital total asupra tranzacțiilor comerciale.
Statul, creditor cu prioritate absolută
Totodată, noul cadru privind insolvența și recuperarea creanțelor va acorda prioritate datoriilor fiscale. Cu alte cuvinte, Fiscul va fi primul la masă când vine vorba de recuperarea banilor. Iar dacă o firmă încearcă să vândă active subevaluate, ANAF va avea dreptul să blocheze tranzacția.
Stop joc pentru evazioniști
Persoanele condamnate pentru fraudă TVA vor avea interdicție de a deschide noi firme. Măsura vine după ani de jonglerii și „phoenix business” – companii care renășteau peste noapte, cu aceiași patroni și aceleași practici.
Prin aceste măsuri, România speră să crească veniturile fiscale cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB față de 2019 – un obiectiv ambițios, dar vital pentru a rămâne în grațiile Bruxelles-ului.
Dacă planul reușește, ANAF-ul de mâine nu va mai fi o instituție cu hârtii prăfuite și controale selective, ci un „big brother fiscal” digitalizat, cu ochii pe fiecare factură, card și tranzacție.
