Deși România dispune, teoretic, de cele mai mari bugete de investiții din istoria sa, realitatea din economie spune o cu totul altă poveste. Microîntreprinderile și IMM-urile – coloana vertebrală a economiei românești – se confruntă cu un blocaj sistemic fără precedent, avertizează Asociația Consultanților în Management din România (AMCOR).
Potrivit consultanților, România traversează una dintre cele mai periculoase perioade pentru mediul investițional din ultimii 20 de ani, o perioadă caracterizată de impredictibilitate fiscală și legislativă, lipsă de transparență și absența unei viziuni coerente de dezvoltare. În acest context, accesul firmelor românești la finanțări devine tot mai dificil.
AMCOR identifică șapte obstacole majore care frânează investițiile și dezvoltarea companiilor.
1. Lipsa unei strategii economice reale
România nu are, în prezent, o strategie economică funcțională. Deși există documente strategice – inclusiv strategii pentru competitivitate sau industrie – multe dintre acestea sunt neoperaționalizate, nefinalizate sau rămân simple declarații de intenție.
Deciziile economice sunt luate ad-hoc, fără o direcție clară, ceea ce îi împiedică pe antreprenori să își facă planuri multi-anuale și să investească pe termen mediu și lung.
2. Programe de finanțare lansate, amânate sau anulate
Ultimii ani au fost marcați de o instabilitate accentuată a programelor de finanțare: apeluri lansate și apoi amânate, modificate sau chiar anulate. Pentru mii de companii, acest lucru a însemnat costuri pierdute, resurse consumate inutil și proiecte abandonate.
Această impredictibilitate descurajează investițiile și erodează încrederea mediului privat în politicile publice.
3. Birocrația excesivă a fondurilor europene
Accesarea fondurilor europene rămâne un proces extrem de complicat. Ghidurile solicitantului se modifică frecvent, apar întârzieri masive în evaluare, iar deciziile sunt percepute adesea ca fiind arbitrare.
Pentru multe IMM-uri, birocrația devine un obstacol mai mare decât lipsa ideilor sau a capacității de implementare.
4. Reguli schimbate retroactiv
Un exemplu grav semnalat de consultanți este cel al avansurilor și al Adresei MIPE nr. 127638/06.11.2025, care a generat confuzie și blocaje pentru beneficiari.
Schimbarea regulilor „în timpul jocului” afectează credibilitatea statului și pune companiile în situații financiare dificile, uneori imposibil de gestionat.
5. Presiune fiscală crescută și lichiditate tot mai redusă
În timp ce statul solicită cofinanțare pentru proiectele europene, firmele se confruntă cu o drenare accentuată a lichidității, cauzată de presiunea fiscală și de întârzieri la plăți.
Această combinație lovește exact în capacitatea IMM-urilor de a investi și de a susține proiecte de dezvoltare.
6. Băncile finanțează statul, nu economia reală
Un alt obstacol major este orientarea băncilor către finanțarea statului, în detrimentul economiei reale. Proiectele cu granturi europene sunt considerate riscante, iar creditele-punte sau cofinanțările devin tot mai greu de obținut pentru firme.
Astfel, chiar și companiile care obțin finanțare nerambursabilă ajung să nu poată implementa proiectele.
7. Riscul unui blocaj investițional total în 2026
În lipsa unor măsuri concrete și urgente, consultanții avertizează că anul 2026 poate aduce un blocaj investițional total. Fără predictibilitate, fără finanțare și fără o strategie coerentă, economia riscă să piardă o oportunitate istorică de dezvoltare.
Concluzie
Mesajul AMCOR este clar: problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea sistemului de a-i transforma în investiții reale. Fără reforme structurale, debirocratizare și stabilitate legislativă, fondurile disponibile vor rămâne, în mare parte, doar pe hârtie, iar economia reală va continua să sufere.
