USR Cluj-Napoca a lansat luni, 11 decembrie, campania ,,Tu alegi”, etapa publică a desemnării candidatului partidului pentru Primăria Cluj-Napoca. Cei trei candidați care cer votul clujenilor pentru a primi nominalizarea sunt Viorel Băltărețu, deputat de Cluj și președintele organizației locale, Mihaela Nia, vicepreședinte în Biroul Local Cluj-Napoca și George Trif, vicepreședinte în Biroul Județean și coordonatorul Departamentului de Politici Publice USR Cluj. Clujenii pot deja vota online pentru unul dintre candidați la https://cluj.usr.ro/tu-alegi/.
Într-o conferință de presă, coordonatorul campaniei, Ciprian Rus, a prezentat în ce constă etapa publică: ,,Avem trei candidați buni care au primit voturile membrilor din USR Cluj-Napoca și care au intrat în etapa a doua a procesului de primaries pe care îl organizăm. Această etapă presupune prezentarea candidaților către clujeni, dezbateri și campanii în stradă, astfel încât cei trei candidați să fie cât mai bine cunoscuți, ei ca persoane, dar și viziunile lor pentru Cluj-Napoca. Vrem să implicăm clujenii în alegerea candidatul care le reprezintă cel mai bine aspirațiile pentru oraș. Clujenii pot afla informații despre și vota candidații la https://cluj.usr.ro/tu-alegi/. La final, organizația locală va da un vot de validare candidatului clujenilor. Ne dorim ca acest candidat să fie mai mult decât al USR, să fie al oamenilor care trăiesc, muncesc și vor să se bucure de viață în orașul nostru˝, a declarat Ciprian Rus.
Atât Viorel Băltărețu, deputat USR de Cluj, cât și George Trif, coordonatorul politicilor publice din filiala noastră și Mihaela Nia, cu o activitate susținută în comunitate pentru mame și copii, pot fi un bun primar al municipiului Cluj-Napoca. Cunosc bine problemele localității, au soluții moderne, sunt apropiați de cetățeni și au o viziune de viitor pentru Cluj-Napoca.
Cei trei candidați au prezentat motivele pentru care candidează.
Viorel Băltărețu: ,,Îmi doresc un Cluj pentru toți clujenii˝
,,Clujul s-a transformat sub ochii noștri în ultimii 20 de ani. Și-a schimbat spiritul. Pentru cei ce-l cunosc de dinainte de anii 2000, e de nerecunoscut. De la orașul cu spirit universitar, multi-cultural, cu oameni întreprinzători, a devenit bun pentru puțini și stres pentru mulți. Clujul ne-a rămas drag, dar Clujul nu-și mai iubește clujenii.
Și se vede: e înecat în betoane, e îngropat în șantiere care nu se mai termină, e puturos, e sufocat de trafic și poluare în lipsa infrastructurii, care e musai de două decenii! Și mai grav: e un oraș cu oameni stresați, care nu-și mai permit să trăiască decent. Cât costă un apartament? Cât costă o chirie pentru un student sau pentru un nou venit în Cluj-Napoca? Cât costă chiria pentru un profesor, pentru un asistent medical sau pentru un muncitor? Cât costă roșiile și ardeii în renovata Piață Mihai Viteazu, din care au fost excluși mulți producători locali? Cât costă o plăcintă la târgul de Crăciun din centru? Cât costă chiria în târg și câți producători locali autentici și-au permis să o plătească anul ăsta? Cât ne costă timpul pe care îl pierdem zilnic în trafic? Au toți clujenii servicii care să le permită un trai bun în Cluj? Sunt destule oportunități profesionale? Avem o strategie pentru atragerea talentelor din domenii diverse?
Sunt cât se poate de realist în ce privește candidatura împotriva actualei administrații. Văd încă destui clujeni care spun ,,merge și așa”. Dar nu merge, stă pe loc!
Vreau să-i conving pe clujeni să ceară mai mult de la Cluj-Napoca și de la liderii lui. Să aibă pretenții mai mari. Să ne merite prețul pe care-l plătim pentru a locui aici. Să primim cât dăm. Clujul trebuie să redevină al 𝑡𝑢𝑡𝑢𝑟𝑜𝑟 clujenilor˝.
Mihaela Nia: ,,Cred că un oraș își alege singur sloganul˝
,,Lucrez în învățământ de 13 ani și proiectele pe care le-am susținut și în care m-am implicat în USR sunt cele legate de calitatea vieții familiilor. Sunt școli în Cluj, sunt grădinițe, creșe. Dar sunt ele destule, există un plan pe termen lung legate de acestea, sunt moderne? Ce ziceți de grădinița senzorială? Se întâmplă la Brașov! Avem startups în Cluj. Avem antreprenori care, prin afacerile lor inovative, duc orașul pe plan european. Dar sunt ei susținuți cu adevărat în dezvoltarea business-ului, au infrastructură pentru micile sau marile lor afaceri?
Candidatura mea este despre faptul că acest oraș nu se mai ridică la așteptările clujenilor. Fie că sunt familii care își trezesc copiii dimineața cu oră mai devreme să meargă în cartierul cel mai apropiat la școală sau grădiniță, fie că sunt antreprenori care simt că orașul nu mai ține pasul cu afacerea lor, pt că administrația e cu 2-3 bătăi de ceas în urmă, fie că sunt tineri sau studenți care vin aici.
Fac parte din generația care a decis să rămână în țară și care a înțeles că trebuie să se implice, generația care nu mai acceptă funcții publice pline de împărați goi. Suntem pe harta orașelor europene și ne-au pus acolo festivalurile, proiectele, dar harta asta eu o văd ca pe o scară, nu ceva plan, la orizontală. Și administrația, o înțeleg că și-a atins maximul, că atât a putut, ne-a dus acolo, dar clujenii vor mai mult, vor să urce.
Atunci când spui ,,smart city”, te gândești la oameni. Clujul, așa cum îl văd eu, are străzi și cartiere care țin cont de siguranță, mediu, sănătate, mobilitate și oportunități economice. Gândiți-vă numai la șantierele blocate de luni de zile și cum afectează micile afaceri. Clujul este un oraș al opțiunilor multiple, al muzeelor, al cluburilor și festivalurilor, dar și al familiilor.
Aleg orașul ăsta de 20 ani. Aleg să îmi cresc copiii aici, în Clujul care are comunități frumoase, însă a căror voce nu este auzită. Cred că un oraș își alege singur sloganul. Candidatura mea este despre o comunitate care își gândește împreună viitorul, nu doar ziua de mâine.˝
George Trif: ,,Am văzut ce a câștigat orașul și ce a pierdut.”
,,Fac acest pas pentru că înțeleg Clujul. Am 34 de ani, m-am născut, am crescut și mi-am întemeiat o familie aici. De mic, am văzut cum Clujul a ieșit din conul de umbră al vieții dinainte de 1989 și a pășit în rândul orașelor moderne, mulțumită fondurilor europene. Am văzut ce a câștigat orașul și ce a pierdut.
Cel mai important, însă, e că am văzut cum viața clujenilor a devenit, paradoxal, mai grea, într-un oraș tot mai bogat și mai mare. Am văzut cum o parte din familia de aici, colegi din școala generală, liceu și facultate au plecat din oraș și din țară din lipsă de oportunități. Am văzut cum traficul a crescut, dar infrastructura a rămas în urmă. Am văzut cum încă din 2002 școlile erau supra-aglomerate când, în clasa a doua în Mănăștur, mergeam la ore de după-masa.
Candidez pentru că problemele de azi ale clujenilor puteau fi evitate dacă am fi avut o administrație capabilă să urmărească planurile de dezvoltare, nu doar calendarul electoral și o administrație care să implementeze proiecte conform nevoilor clujenilor, nu conform sondajelor electorale. Cel mai bun exemplu e centura metropolitană care se studiază din 2004, însă a trebuit să ajungă problema traficului la os până ajungă pe lista de priorități a administrației locale și chiar și așa, se trage de timp.
Nu vreau ca noile generații să crească lovindu-se de probleme evitabile așa că din 2017 am început să urmăresc administrația la fiecare ședință de consiliu local, la fiecare autorizație și proiect de urbanism de aprobat. Cunoscând la pas orașul, mi-a fost ușor să împletesc experiența de viață de clujean cu cea administrativă pentru a o transforma într-o pasiune pentru dezvoltarea orașului și pentru soluții. Experiența de până acum e confirmată prin faptul că în prezent sunt Responsabil de politici publice în USR Cluj și se materializează în pozițiile USR legate de dezvoltarea regiunii.˝
