Astăzi împlinesc 12 ani de când am început să fac presă … și în fiecare an am văzut, treptat, cum societatea se degradează, lăsând loc mentalităților cretine, teoriilor absurde și politicilor de „hai să nu supărăm pe nimeni!” … ba, hai să-i supărăm, în pana mea, că doar-doar s-or trezi!
În ultima perioadă, tot mai multe exemple de „corectitudine politică” ne lasă cu gura căscată. Fie că vorbim despre filme și seriale realizate în context istoric, care au fost retrase de la difuzare pentru că rănește sentimentele unei anumite minorități, fie că vorbim despre coborârea standardelor pentru ca „toată lumea să fie inclusă”, situația este din ce în ce mai ridicolă.
Ei bine, un coleg de breaslă mi-a trimis filmulețul de mai jos, pe care vă invit să-l urmăriți, apoi să citiți în continuare:
Ceea ce ați urmărit mai sus este o doar o „dramatizare” a ceea ce s-ar putea întâmpla la scară largă, dacă nu luăm atitudine.
„Pentru ca răul să învingă este de ajuns ca oamenii buni să nu facă nimic.”, este o vorbă populară pe care colegul meu mi-a amintit-o astăzi … și are maxim dreptate.
Vedeți dumneavoastră, trăim tot mai mult într-o lume în care dacă spui ce ai pe suflet, dar nu este în trend cu ceea ce gândesc alții sau este la modă, ești catalogat o „paria” … o scursură a societății sau un om „rău”.
Astăzi, unei fete licențiate în studii europene i-a fost cerută demisia de către președintele CJ Cluj, Alin Tișe … doar din cauză că presa a scris nașpa despre ea.
Ieri am găsit o reclamă la MARIJUANA pe facebook, iar facebook nu îmi permite să promovez articolul … deoarece am folosit cuvântul „facebook” într-un sens care „nu corespunde standardelor” ….
Știrile despre decesele sau reacțiile alergice PUTERNICE cauzate de celebrele vaccinuri anti-COVID-19 sunt puternic cenzurate, deoarece „nu dă bine” … păi și-atunci unde morții ei este democrația și libertate de exprimare?
Unde rahat este posibilitatea individului de a fi liber, de a se informa din cât mai multe surse și de a cunoaște adevărul?
Adevărul … este că suntem mai departe de adevăr decât eram în perioada Evului Mediu, iar sintagma „crede și nu cerceta”, atât de detestată cândva … a devenit un standard tacit după care se ghidează societățile actuale.
Mai nou nu mai avem surzi … avem persoane cu deficiențe de auz sau persoane care suferă de hipoacuzie.
Nu mai avem grași … avem persoane obeze sau persoane cu probleme de greutate.
Nu mai avem retardați… avem persoane cu deficiențe sau persoane cu nevoi speciale.
Oare curve și proști mai avem? Sau avem parlamentari, vedete și asistente TV?
Nu mă înțelegeți greșit! Ca o persoană cu deficiențe de vedere, mi-a fost destul de greu să cresc și să am o anume poreclă, doar pentru „vina” de a avea ochelari … dar am crescut să înțeleg că o problemă nu definește o persoană … DAR AM AJUNS SĂ ÎNȚELEG ACEST LUCRU DIN PROPRIA MEA PERSPECTIVĂ, nu m-a ajutat nimeni și-i mulțumesc lui Dumnezeu că nu s-a înființat vreun ONG de susținere a celor care poartă ochelari și li se spune „ochiu”!
Bully-ing-ul este o problemă … dar de la „bully-ing” până la „toți oamenii sunt speciali și egali” e cale lungă. Nu poți și nu ai dreptul să pui un criminal sau un pește la aceeași masă cu un licențiat în robotică.
Diferențele de clasă, atunci când sunt REALE și nu sunt structurate în funcție de buzunar sunt niște beneficii pentru societate … o societate care vrea să trăiască și să se dezvolte, nu o utopie ieftină, provenită parcă dintr-un film SF de proastă sorginte, în care toată lumea este prietenă cu toată lumea și retardații sunt proslăviți pentru că sunt speciali!
