fbpx
HomeANALIZĂSunt protestele soluţia?
spot_img
spot_img

Sunt protestele soluţia?

- Publicitate -
spot_img

Martorii lui Iehova, editorii revistei de faţă, sunt neutri din punct de vedere politic (Ioan 17:16; 18:36). Prin urmare, deşi articolul menţionează exemple de tulburări civile, acesta nu susţine o naţiune în detrimentul alteia şi nici nu ia partea cuiva în vreun conflict politic.

ERA 17 decembrie 2010. Mohamed Bouazizi ajunsese la capătul puterilor. Acest vânzător ambulant, în vârstă de 26 de ani, se simţea frustrat pentru că nu reuşea să-şi găsească un loc de muncă mai bun. În plus, avusese de-a face cu funcţionari corupţi care cereau mită. În acea dimineaţă, inspectorii i-au confiscat lui Mohamed marfa: pere, banane şi mere. Când i-au luat şi cântarul, el a opus rezistenţă. Potrivit unor martori oculari, o agentă de poliţie chiar i-a tras o palmă.

Umilit şi înfuriat, Mohamed s-a dus la un birou guvernamental din apropiere pentru a depune o plângere, dar nimeni nu l-a băgat în seamă. Se spune că ar fi strigat în faţa clădirii: „Cum vreţi să-mi câştig existenţa?“. După ce a turnat pe el lichid inflamabil, şi-a dat foc. A murit după mai puţin de trei săptămâni din cauza arsurilor grave.

Actul disperat al lui Mohamed Bouazizi a stârnit reacţii în Tunisia, dar şi peste hotare. Mulţi consideră că acţiunea sa a declanşat o revoltă ce a dus la înlăturarea regimului aflat la putere, protestele răspândindu-se în scurt timp şi în alte ţări arabe. În 2011, Parlamentul European i-a premiat postmortem pe Bouazizi şi pe alţi patru protestatari acordându-le Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, iar publicaţia britanică The Times l-a desemnat pe Bouazizi „Omul anului“.

Aşa cum reiese din exemplul de mai sus, protestele pot fi o forţă puternică. Dar ce stă în spatele recentului val de proteste? Există oare o soluţie reală la problemele omenirii?

 De ce iau amploare protestele?

Multe proteste sunt declanşate de factori precum:

  • Nemulţumirea faţă de sistemele sociale. Când sunt convinşi că sistemul guvernamental şi cel economic vin în sprijinul nevoilor lor, în general oamenii nu recurg la proteste; ei se folosesc de sistemele respective pentru a-şi rezolva problemele. În schimb, când oamenii simt că sistemele sunt corupte şi nedrepte şi favorizează anumite persoane, climatul este favorabil tulburărilor sociale.

  • Un element declanşator. Adesea, un eveniment este cel care pune în mişcare masele, acestea trecând de la resemnare la convingerea că trebuie să facă ceva. Acţiunea lui Mohamed Bouazizi, de pildă, a fost factorul declanşator al unor proteste în masă în Tunisia. În India, activistul Anna Hazare a intrat în greva foamei în semn de protest împotriva corupţiei din ţară, ceea ce a declanşat proteste în rândul simpatizanţilor săi în 450 de oraşe mari şi mici.

Aşa cum a profeţit Biblia cu mult timp în urmă, trăim într-o lume în care „un om are autoritate asupra altui om şi-i poate face rău“ (Eclesiastul 8:9Noua traducere în limba română, 2007). Corupţia şi nedreptatea au atins cote fără precedent. Într-adevăr, oamenii conştientizează mai mult ca oricând eşecul sistemelor politice şi economice. În prezent, prin intermediul posturilor TV de ştiri non-stop, al internetului şi al smartphone-urilor, chiar şi evenimente ce au loc în zone izolate pot stârni reacţii pe scară largă.

Ce au realizat protestele?

Iniţiatorii protestelor sociale ar susţine probabil că acţiunile lor au realizat următoarele:

  • Ajutorarea celor săraci. În urma revoltelor ce au avut loc în Chicago (Illinois, SUA) în timpul Marii Depresiuni din anii ’30 — revolte generate de evacuarea chiriaşilor din locuinţe de către proprietari —, autorităţile municipale au suspendat evacuările şi au luat măsuri ca unii dintre protestatari să primească un loc de muncă. Protestele similare din oraşul New York au avut ca rezultat revenirea în locuinţe a 77 000 de familii evacuate.

  • Îndreptarea unor nedreptăţi. Boicotul împotriva companiei de autobuze din oraşul Montgomery (Alabama, SUA) din 1955–1956 a dus în cele din urmă la anularea legilor privind ocuparea segregaţionistă a locurilor din mijloacele de transport public.

  • Oprirea unor proiecte de construcţie. În decembrie 2011, zeci de mii de oameni au protestat împotriva construirii unei termocentrale pe cărbuni în apropiere de Hong Kong, motivul fiind îngrijorarea în ce priveşte poluarea. Drept urmare, proiectul a fost anulat.

Citește articolul complet pe: https://www.jw.org/ro/biblioteca/reviste/g201307/sunt-protestele-solutia/

Comentarii

spot_img
- Advertisement -
spot_img
- Advertisement -

RefleqtMedia pe rețelele de socializare

2,916FansLike
562FollowersFollow
356SubscribersSubscribe

Citește

- Advertisement -
spot_img

Ultimele știri

- Advertisement -

Comentarii

%d bloggers like this: