Ma uitam astazi printre discutiile de pe Messenger purtate in ultimii ani si am dat peste ultima discutie pe care am purtat-o cu Remy Filip.
Era in martie 2016 si imi amintesc ca mi-a spus ca se simte mai bine… in ianuarie imi zisese ca e in remisie…
Citind randurile discutiilor noastre, am realizat inca o data cat de scurta poate sa fie viata noastra.
Remus Filip nu a fost un elev eminent, dar a fost o forta si un exemplu de vivacitate, chiar si cand se lupta pentru viata lui.
Astazi nu e ziua lui, nu e vreo aniversare, nu e nici macar Luminatia… dar mi-am amintit de el, de cat de amabil si candid era mereu si am vrut sa impartasesc momentul asta cu voi.
Cei care pleaca nu dispar niciodata, ci se muta in amintirile si visele noastre…
Odihneste-te in pace, Remy!
