Noi, Partidul România Unită (PRU), prin intermediul filialelor din Transilvania, considerăm actul semnat la 8 ianuarie 2018, la Cluj-Napoca, de către preşedinţii UDMR, PPMT şi PCM, drept o provocare iresponsabilă la adresa poporului român, o gravă încălcare a Constituţiei României şi a legilor ţării şi lipsă de respect faţă de sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire. Nu înţelegem cum principiile care stau la baza Uniunii Europene, precum toleranţa, dialogul intercultural şi libera circulaţie, pot fi traduse în viaţă, atâta timp cât organizaţii politice precum UDMR, PPMT şi PCM îşi doresc izolare pe criterii etnice, un sistem economic autarhic şi o ignoranţă lingvistică, demnă de un ev mediu întunecat. Pe cât de vagi ca substanţă, cele două noţiuni nu corespund realităţii, comunităţile maghiare din Transilvania exercitând prin intermediul aleşilor locali toate atributele conferite de legea 215/2001, cu actualizările ulterioare. În ce priveşte autonomia culturală este recunoscut faptul, inclusiv de instituţiile internaţionale, că maghiarii transilvăneni pot învăţa în limba maternă de la nivel preşcolar şi până la studiile post-universitare, au instituţii de cultură precum operă sau teatru dedicate exclusiv, media de diverse forme, în limba maghiară, nefiind supusă nici unui tip cenzură de către autorităţile centrale.
Solicităm instituţiilor abilitate ale statului român să ia toate măsurile necesare pentru respectarea legalităţii.
Declaraţia foloseşte o terminologie ambiguă şi redundantă susţinând recunoaşterea “autonomiei teritoriale” pentru aşa-zisul Ţinut Secuiesc concretizată ca o “regiune autonomă în limitele sale istorice”, înfiinţarea unui organism de decizie “cu competenţe legislative şi executive” iar limba maghiară, în zonă, să aibă acelaşi statut ca şi al limbii române.
Trecând peste anacronismul şi lipsa de funcţionalitate a unei astfel de forme de organizare adminstrative în secolul XXI, când argumentaţia regionalizării ţine de noţiuni precum subsidiaritatea, compatibiltatea economică zonală sau transferul de autoritate spre autonomiile locale comunitare şi nicidecum de dorinţa iresponsabilă de enclavizare etnică, întrebarea este ce formă să aibă acest Székelyföld? Se doreşte forma medivală de Scaune secuieşti unde să fie inclus şi Scaunul de Arieş, sau forma modernă, de la 1876 când Regatul Ungariei desfiinţeză privilegiile identitar-administrative ale secuilor şi pune bazele a patru comitate?
Semnatarii declaraţiei au cerut, de asemenea, autonomie administrativă prin “crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium”, respectiv, regiunea care cuprinde părţi din judeţele Bihor, Satu Mate şi Sălaj, precum şi autonomie culturală, însemnând ”autoadministrare pentru toţi maghiarii din România”, “în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi a culturii”.
Cluj, 15 ianuarie 2018
sursa foto: ziuadecj.ro
