IPJ Cluj a revenit cu informații despre ancheta în cazul accidentului rutier MORTAL comis de Andrei Dan Gheorghieș, șoferul de doar 19 ani care, în noaptea de vineri spre sâmbătă a omorât o femeie, într-un accident rutier.
„La data de 25 februarie a.c., în urma probatoriului administrat în cauză, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, polițiștii au dispus reținerea pentru 24 de ore a tânărului de 19 ani, din municipiul Câmpia Turzii, conducătorul auto implicat în accidentul rutier produs la data de 21 februarie a.c. pe strada Laminoriștilor din municipiu.
Cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse și alte măsuri conform normelor legislative incidente.”, transmite IPJ Cluj.
Interesant este că, în comunicarea de mai sus, IPJ Cluj nu vorbește despre nici o încadrare juridică în această speță.
De ce ?
În România, încadrarea unui accident rutier mortal de la „Ucidere din culpă” (art. 192 Cod Penal) la „Omor” (art. 188 Cod Penal) se poate face în anumite condiții speciale, care demonstrează intenția făptuitorului sau o conduită extrem de gravă.
1. Diferența dintre Uciderea din Culpă și Omor
- Uciderea din culpă (art. 192 Cod Penal) → presupune că șoferul nu a avut intenția de a ucide victima, dar a provocat accidentul din imprudență, nerespectând regulile de circulație.
- Omor (art. 188 Cod Penal) → presupune intenția directă sau indirectă de a suprima viața unei persoane.
2. Condiții pentru schimbarea încadrării în Omor
Pentru ca un accident rutier mortal să fie încadrat ca omor, trebuie să existe dovezi clare că șoferul a avut intenția de a ucide, fie directă, fie indirectă. Câteva situații în care se poate schimba încadrarea juridică:
a) Intenție directă (Omor simplu, art. 188 CP)
- Șoferul lovește intenționat victima, având ca scop suprimarea vieții acesteia (de exemplu, îl urmărește și îl lovește deliberat).
- Există martori, imagini sau alte probe care indică un conflict anterior între șofer și victimă, iar accidentul este folosit ca metodă de execuție.
b) Intenție indirectă (Omor calificat, art. 189 CP)
- Șoferul acceptă posibilitatea de a ucide pe cineva, conducând într-un mod extrem de periculos:
- Viteze extreme în zone pietonale sau foarte aglomerate, unde există un risc evident de a ucide pe cineva.
- Depășirea semaforului roșu cu o viteză foarte mare într-o intersecție aglomerată.
- Lovirea deliberată a unei persoane pe trecerea de pietoni, fără nicio tentativă de a frâna.
- Conducerea sub influența alcoolului sau drogurilor, cu o alcoolemie extrem de mare (peste 2‰ alcool în sânge) sau droguri psihoactive puternice (ex. cocaină, amfetamine).
c) Omor calificat (art. 189 CP)
Dacă există circumstanțe agravante, fapta poate fi încadrată la omor calificat, pedeapsa fiind mai mare:
- Accidentul este folosit pentru asasinat la comandă.
- Șoferul are permisul suspendat și totuși conduce într-un mod extrem de periculos.
- Există premeditare sau o relație anterioară de conflict grav între șofer și victimă.
3. Cazuri din practică
În România, astfel de încadrări sunt rare, dar au existat situații în care procurorii au încadrat faptele la omor calificat:
- Exemple:
- Un șofer urmărește pe cineva intenționat și îl lovește cu mașina.
- Un șofer intră cu viteză într-un grup de pietoni, cu scopul clar de a face victime.
- Un șofer drogat conduce cu 200 km/h în oraș și lovește mortal pietoni fără să frâneze, iar expertiza arată că putea evita coliziunea.
4. Concluzie
Majoritatea accidentelor rutiere mortale sunt încadrate la ucidere din culpă, dar dacă se dovedește intenția directă sau indirectă, încadrarea poate fi schimbată în omor sau chiar omor calificat. Această schimbare este decisă de procurori în funcție de probele existente (filmări, martori, expertize tehnice, starea de ebrietate/droguri a șoferului etc.).
