Atacul asupra unei ambulanțe din județul Cluj provoacă reacții și în mediul politic. Oana Murariu, președintele USR Cluj, a luat atitudine după incidentul în care un echipaj medical a fost atacat cu pietre și alte obiecte contondente, punând cazul în legătură cu pericolul reprezentat de dezinformarea răspândită pe rețelele sociale.
Mesajul a fost transmis duminică, 9 august 2026, după incidentul care a readus în spațiul public teoria falsă a așa-numitelor „ambulanțe negre”.
„Dar pe echipajul de pe ambulanță cine îl salvează?”
Oana Murariu și-a început mesajul amintind perioada în care locuia în apropierea Serviciului de Ambulanță din Cluj și auzea frecvent autospecialele plecând către intervenții.
De aici, liderul USR Cluj ajunge la întrebarea provocată de atacul recent:
„Dar pe echipajul de pe ambulanță cine îl salvează? Pe noi, pe toți, cine ne salvează de la dezinformări care pot duce la consecințe fatale?”, a transmis Oana Murariu.
Aceasta susține că atacatorii ar fi acționat după ce au văzut pe TikTok un videoclip despre presupuse „ambulanțe negre care fură copii”, informație despre care Poliția a precizat separat că este falsă.
Pentru Oana Murariu, președintele USR Cluj, cazul arată cât de repede o informație falsă distribuită pe social media poate ajunge să producă efecte grave în lumea reală.
Cere măsuri împotriva dezinformării la nivel european
Președintele USR Cluj consideră că problema nu ar trebui tratată punctual, ci printr-o abordare comună la nivelul Uniunii Europene.
„Lupta contra dezinformării e atât de serioasă pentru siguranța publică, încât eu cred că trebuie abordată unitar la nivelul UE”, a declarat aceasta.
Murariu susține că în Parlament există de peste un an un proiect USR pe această temă.
Până la adoptarea unor măsuri, mesajul său pentru utilizatorii rețelelor sociale este unul simplu: informațiile primite trebuie puse sub semnul întrebării și verificate din mai multe surse înainte de a fi distribuite.
Concluzie
Atacul asupra echipajului medical din Cluj a depășit astfel sfera unei anchete penale și readuce în discuție efectele pe care informațiile false le pot produce în afara internetului. Oana Murariu cere o reacție instituțională mai amplă împotriva dezinformării și îi îndeamnă pe oameni să verifice ceea ce văd pe rețelele sociale înainte de a considera informațiile drept adevărate.
