În acest week-end, RefleqtMedia a trimis întrebări mai multor parlamentari din județele Cluj, Mureș și Alba, pentru că ne dorim să vedem optica acestora despre cum se conduce o țară, dar și pentru că vrem să evidențiem ceea ce parlamentarii noștri fac pentru societatea românească.
Primul care ne-a răspuns este deputatul de Cluj, social-democratul Gabriel Horia Nasra.
1. Având în vedere promulgarea Legii Bugetului de Stat de către președintele Klaus Iohannis, care credeți că sunt principalele sectoare de investiții unde este necesar ca Guvernul să marșeze în 2018?
Sănătatea, educația, investițiile în infrastructură și obiectivele de dezvoltare locală sunt priorități ale bugetului de stat în 2018. Din cele 30,9 miliarde lei venituri suplimentare, 21,1 miliarde lei merg către bugetul sănătății, care are o creștere de 17% față de 2017, bugetul educației, care are o creștere de 16%, și bugetul alocat investițiilor, care are o creștere de 42%.
Este un buget al dezvoltării. Este construit pe o creștere economică realist-pesimistă, de numai 5,5%, cu una dintre cele mai mici datorii publice din Europa ( 37,6 % din PIB – a cincea cea mai mică datorie din Europa), cu respectarea deficitui bugetar de 2,97% și cu investiții consistente.
De asemenea, are prevăzute resursele necesare pentru majorările de pensii și salarii potrivit calendarului stabilit prin legea salarizării și angajamentul creșterii punctului de pensie cu 10%.
2. Unul dintre subiectele stringente ale României este cel privind construcția de autostrăzi. Care considerați că este raționamentul care împiedică accelerarea ritmului de construcție a acestora?
Construcția de autostrăzi trebuie să fie un proiect de țară, nu doar al unui partid politic.
În ultimele luni am călătorit destul de mult în Ardeal și m-am bucurat să văd cât de mult s-a lucrat la tronsonul Lugoj-Deva și tronsoanele III și IV de la Turda-Sebeș. Binențeles este nevoie de un ritm mai alert.
Partea a doua a întrebării dumneavoastră ar fi justificată dacă ar veni din partea unui jurnalist din Moldova, unde nu există 1 km de autostradă.
În ultimii ani, județul Cluj și Transilvania, au beneficiat de finanțarea mai multor tronsoane de autostradă: Avem în sudul Ardealului, A1, din Sibiu până după Arad la ieșirea din țară, parte a Coridorului IV pan-european de transport și care în câțiva ani sperăm să treacă munții spre Vîlcea, Pitești. Apoi lucrările la Autostrada Transilvania vor fi finanțate și anul acesta. Tronsoanele III și IV ale drumului expres Turda-Sebeș sunt aproape finalizate. Practic, județul Cluj este unul dintre principalii beneficiari ai construcției de autostrăzi după Revoluție.
Pentru programul de autostrăzi şi variante ocolitoare în regim de autostradă, Ministerul Transporturilor are un buget principal în 2018 de 1,7 miliarde de lei (cu 300 de milioane de lei mai mult decât în 2017), la care poate adăuga credite de angajament de 15,6 miliarde de lei.
3. Care considerați că este principalul pilon de dezvoltare pe care autoritățile județului Cluj ar trebui să se axeze în 2018?
Având în vedere că utilitatea parcurilor industriale a fost demonstrată, este imperios necesar ca Executivul județean să susțină construirea TETAROM IV și TETAROM V și suplimentar trebuie să gândească un astfel de proiect în Huedin.
Faptul că din Turda și până în Bistrița nu există un abator este iar o necesitate dar și o restanță a Consiliului Județean, aici amintind și efortul primăriei Iclod de a pune la dispoziție un teren cu toate dotările necesare abatorului.
Centre de colectare a fructelor și legumelor sunt alte obiective importante, unul la Câmpia Turzii și al doilea în zona de munte, care ar ajuta mult producătorii autohtoni.
De o importanță deosebită ar trebui să se bucure și sistemul de irigații din zona Turda-Câmpia Turzii, în trecut terenul fiind exploatat agricol la cel mai înalt nivel.
Nu în ultimul rând, drumurile județene reprezintă o provocare pentru Cluj, cu toții ne dorim ca lucrările de modernizare să fie de calitate și să nu fim nevoiți să plătim reabilitarea lor din doi în doi ani.
4. Având în vedere că mai sunt doi ani până la alegerile locale, ați început să pregătiți un candidat care să pună județul Cluj pe harta victoriilor social-democrate?
În acest an ne vom cristaliza strategia pentru 2020. PSD Cluj are soluții pentru candidați la președenția Consiliului Județean Cluj, atât din rândul parlamentarilor cât și din echipa consilierilor județeni social-democrați.
Cât privește restul localităților, fiecare echipă de candidați va fi însoțită de un program de guvernare locală. De la A la Z, candidații PSD trebuie să cunoască problemele comunității, să aibă capacitatea să identifice soluții și perseverența în a le aplica.
5. Dintre toți liderii politici ai județului, sunteți (de departe) cel cu simțul patriotic cel mai dezvoltat. De ce iubiți România atât de mult?
Poate pentru că am copilărit aproape de Țebea, templul Țării Moților, care și-a pus amprenta asupra mea, poate pentru că sunt absolvent al Facultății de Istorie. Dar atenție sunt patriot, nu ultranaționalist pe model Funar sau Vadim.
În ziua de azi judecăm istoria românilor prea aspru, suntem mai catolici decât Papa când vine vorba de trecutul nostru și avem tendința de a excela în demitizare, cred că suntem campionii Europei la asta…
Tradițiile și valorile sunt zestrea noastră iar dorul pentru România, al oricărui român, oriunde ar fi, este etern, precum limba română.
6. Pe același raționament, care sunt proiectele pe care PSD Cluj le pregătește pentru celebrarea celor 100 de ani de la Marea Unire?
Personal voi publica mai multe materiale de arhivă, unele inedite, cu teme culturale și istorice.
Apoi, fiecare organizație a PSD Cluj va sărbători CENTENARUL prin acțiuni. Și pentru că tot m-ați întrebat am să vă prezint proiectul colegilor mei din Câmpia Turzii: Câmpia Turzii 100 de ani (1918-2018).
Este un proiect inițiat de social democrații din Câmpia Turzii, coordonat de aleșii locali sub îndrumarea consilierului județean Petre Pop. Este un demers ce se dorește a fi o reflexie istorică, sociologică a acelor o suta de ani (1918-2018) de dezvoltare a comunitații Câmpia Turzii. Proiectul este structurat pe zece decenii, fiecare deceniu va fi prezentat ca o etapa distinctă a evoluției sociale, politice, economice și culturale a localității noastre, începând cu satul Ghiriș… comuna, orașul și municipiul Câmpia Turzii.
