spot_img
spot_img

Grindina face ravagii în zona Turda – Câmpia Turzii! Ce declară Irina Munteanu despre rachetele anti-grindină

spot_img

Date:

Share post:

spot_img

În cursul săptămânii trecute, Agenția Națională de Meteorologie a remis mai multe avertizări cu Cod Portocaliu, privind producerea fenomenului de GRINDINĂ în localitățile din jurul Turzii.

„A fost transmis un mesaj prin sistemul RO-Alert privind avertizarea meteorologică COD PORTOCALIU referitor la fenomenele meteo preconizate: grindină de dimensiuni medii, averse care vor cumula 35…40 l/mp, vijelie și descărcări electrice frecvente. Zona vizată cuprinde localitățile din comunele Mihai Viteazu, Iara, Moldovenești și Petreștii de Jos.”, a fost mesajul remis de ISU Cluj, vineri după-amiază.

Cantități masive de grindină au căzut peste aceste localități, fapt care ne determină să întrebăm autoritățile: de ce nu folosește județul Cluj celebrele rachete anti-grindină?

„La nivelul jud Cluj nu exista astfel de sisteme instalate. Am verificat acest aspect incepand cu anul trecut, am discutat pe tema asta la nivelul Min Agriculturii. Autoritatea pentru administrarea sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor se ocupa de aceste tipuri de investitii, considerabile din cate am inteles, ei fiind si cei care le monitorizeaza, operationalizeaza si gestioneaza ulterior. La fel, evalueaza la nivelul tarii nevoia in acest sens impreuna cu ANM.”, ne-a răspuns Irina Munteanu, prefectul județului Cluj.

Tunurile sonice sau tunurile antigrindina sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii in care se formeaza grindina, in scopul de a opri procesul de formare a particulelor de gheata. Principala utilizare a tunurilor cu rachete antigrindina este in agricultura, pentru protectia culturilor.
 
Potrivit Directiei Antigrindina din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in 2014, sistemul antigrindina din Romania era functional pe o suprafata de 270.000 de hectare de culturi agricole, dar suprafata totala care ar trebui protejata de pagubele provocate de caderile de grindina se ridica la 2.000.000 de hectare.
 
In zonele unde sunt lansate rachete antigrindina, protectia culturilor este de 80-90%, pe un areal de 15-20 de kilometri patrati. Potrivit sursei citate mai sus, anul trecut existau 14 puncte de lansare a rachetelor in unitatea din Prahova, sapte in cea de la Iasi si 11 la unitatea din Vrancea. In ultimii trei ani, au fost lansate circa 400-500 de rachete antigrindina in zonele Prahova si Buzau si in jur de 100 in zona Iasi.
 
Un tun antigrindina modern este un generator de unde de soc, care sunt trimise spre norii in care se formeaza grindina. Un amestec exploziv de acetilena si aer este impins in camera inferioara a masinii. Unele sisteme utilizeaza si oxigen sub presiune pentru a mari efectul exploziv.
 
Unda se propaga cu viteza sunetului pana la inaltimi de 15.000 m si intrerup formarea particulelor de grindina. Rezultatul este ca acestea cad sub forma de ploaie sau lapovita. Undele de soc pot impiedica formarea grindinii, dar nu pot altera forma unor particule de grindina deja formate.Tocmai din aceasta cauza, utilizarea rachetelor antigrindina are drept rezultat cresterea precipitatiilor lichide. Acest fapt a facut ca pe seama rachetelor antigrindina sa fie puse unele cazuri de ploi torentiale, care au produs si inundatii cu urmari catastrofale. Specialistii spun ca, desi rachetele antigrindina produc ploaie, ele nu pot fi responsabile de inundatii, intrucat cantitatea de precipitatii generata de rachete este mica, ploile sunt strict localizate in zonele de lansare a rachetelor si nu dureaza decat cateva ore.
 
Dincolo de masurile tehnice de protectie, o alta forma de protectie pe care o pot adopta fermierii, vizavi de fenomenele care le pot compromite culturile, este incheierea unei polite de asigurare a culturilor agricole. Aceata polita ofera protectie financiara  in cazul unor pagube suferite ca urmare a incendiului sau a unor fenomene  naturale, inclusiv riscul de grindina.
 
Este importat de stiut ca politele de asigurare a culturilor pot include riscul de grindina. Aceste polite de asigurare nu pot fi incheiate oricand in cursul unui an, ci doar in functie de tipul culturii vegetale asigurate. Astfel, livezile se asigura pentru riscul de grindina dupa inflorirea lor deplina, vita-de-vie se asigura dupa inceputul inmuguririi, plantatiile multianuale – dupa data de 15 aprilie, iar plantatiile altor culturi de camp – dupa rasarirea lor.

Comentarii

spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img

Related articles

Medicul, Tiberiu Vedean, este NEVINOVAT!

In cursul zilei de ieri, o persoana a adus alegatii foarte grave medicului, Tiberiu Vedean. Initial, RefleqtMedia a publicat stirea care...

Lucrari in ritm alert, la o gradinita din Turda

🏗 Avansează lucrările de modernizare din cadrul proiectului Reabilitarea, extinderea și dotarea Grădiniței cu program prelungit Sfânta Maria...

Doamnele de la Baza 71 Aeriana s-au imbracat in IE

IA românească, un mijloc de promovare a identităţii românilor Astăzi sărbătorim naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Sânzienele. Tot astăzi,...
spot_img

252 de persoane vindecate de Covid-19 în România

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 1.247 de persoane care...
%d bloggers like this: