Florin Spătaru – economistul cu viziune, nu iluzii. România are nevoie de construcție, nu de improvizație
România anului 2025 se află într-un punct critic. Deficit bugetar în creștere, un nivel scăzut de absorbție a fondurilor europene, investiții private reduse și un aparat public ineficient. Într-un astfel de context, puțini sunt liderii care nu doar identifică problemele, ci oferă și soluții concrete, sistemice, aplicabile imediat. Printre aceștia, Florin Spătaru, fost ministru al Economiei, se distinge printr-o strategie articulată, tehnică și pragmatică, menită să repoziționeze România dintr-un stat reactiv într-un stat performant.
De la criză de încredere la stabilitate funcțională
Florin Spătaru propune o Strategie Națională de Redresare Economică Rapidă, structurată pe o logică operațională clară, inspirată din modele internaționale de succes: Singapore și General Electric. Dincolo de orice promisiune politică, această strategie aduce o nouă arhitectură de guvernanță publică și economică, bazată pe performanță, eficiență și digitalizare.
Principiul de bază: România nu suferă doar din cauza cifrelor, ci mai ales din cauza lipsei de încredere în mecanismele instituționale. De aceea, orice redresare trebuie să plece de la construcția unui stat care funcționează ca o corporație performantă, nu ca un aparat birocratic rigid.
Florin Spătaru – O viziune în pași clari și cu rezultate măsurabile
1. Guvernanță ca într-o companie performantă
Crearea Consiliului Național de Performanță Economică, cu o structură similară unui Board of Directors. Acesta va include Președintele României (garant al direcției strategice), Premierul (CEO executiv), miniștri-cheie și reprezentanți ai mediului privat, universitar și al auditului public.
Scopul: transformarea guvernării într-un proces de management bazat pe KPI, evaluări trimestriale și contracte de performanță.
2. Audit bugetar în timp real, bazat pe AI
Prin platforme digitale integrate și colaborare interinstituțională (SRI, STS, INS, MFP), România poate implementa un sistem de audit continuu, care previne frauda și risipa înainte ca ele să se producă. Estimarea Florin Spătaru: cel puțin 2,5 miliarde de euro economisiți anual.
3. Scoring fiscal automatizat și „Evaziune Zero”
Fiecare companie din România va primi un scor de risc fiscal, generat automat, în funcție de istoricul fiscal, comportamentul economic și conexiunile comerciale. Companiile cu scor sub 30 din 100 vor fi automat supuse controalelor. Impactul estimat: creștere cu 2,2% a PIB-ului în venituri fiscale.
4. Reorganizarea companiilor de stat
Audit complet pentru toate contractele publice de peste 10 milioane de euro. Suspendarea celor neperformante și restructurarea entităților redundante sau neviabile. Obiectivul este clar: eliminarea pierderilor cronice, estimate la peste 2,5 miliarde de euro anual.
5. Roadshow economic internațional – România 2030
Coordonat la nivel prezidențial, acest demers își propune atragerea de capital strategic din piețele internaționale relevante. Singapore, Emiratele Arabe Unite, Coreea de Sud, Statele Unite și Norvegia sunt ținte directe. Așteptările realiste: atragerea a minimum 10 miliarde de euro în investiții directe în 18 luni.
6. Fondul Suveran de Investiții și Suveranitate
Un fond modern, cu management independent, capital inițial de 3 miliarde de euro și rol de catalizator pentru investiții în infrastructură, agricultură și energie. Se vor emite obligațiuni verzi și digitale, atrăgând capital ESG global. Multiplicatorul economic estimat: 4 la 1.
7. Digitalizarea completă a relației stat-contribuabil
Prin introducerea „Tax Wallet România”, fiecare persoană fizică și juridică va putea accesa, în timp real, situația fiscală, istoricul plăților, notificările și scoringul fiscal. Sistemul elimină contactul direct cu funcționarii și crește transparența colectării.
8. Politica „Zero taxe pe profitul reinvestit în tehnologie”
O măsură esențială pentru modernizarea industriei și creșterea productivității. Companiile care investesc în R&D, echipamente performante sau creează minimum 50 de locuri de muncă vor beneficia de scutire totală de impozit pe profitul reinvestit.
9. Securitate economică integrată
Crearea unui sistem național de avertizare economică, în parteneriat cu SRI, SIE și BNR. Obiectiv: prevenirea blocajelor industriale, atacurilor speculative sau a crizelor de lichiditate prin monitorizare 24/7 cu algoritmi AI.
10. Contractul Social Economic
Un pact între stat, mediul privat și societatea civilă. Indexarea salariului minim pe baza productivității, depolitizarea companiilor publice, digitalizarea completă a administrației și transparență totală în bugetare.
Florin Spătaru – nu un politician de ocazie, ci un constructor de sistem
Florin Spătaru nu este omul populismului. Este omul cifrelor, al arhitecturii strategice și al responsabilității economice. Într-o viitoare echipă guvernamentală condusă de Ilie Bolojan, el poate fi piesa-cheie pentru redresarea României.
Această strategie nu este o ficțiune electorală. Este un plan operațional, inspirat din bune practici internaționale și calibrat pentru realitatea României. Are ținte clare: reducerea deficitului sub 7% din PIB, creșterea colectării fiscale la peste 33% din PIB, atragerea a minimum 8 miliarde de euro în investiții străine directe și lansarea a peste 100 de proiecte strategice.
Concluzie
România nu mai are timp pentru experimente politice sau soluții de avarie. Are nevoie de o reconstrucție profundă, instituțională, economică și socială. Florin Spătaru propune tocmai acest lucru: o Românie funcțională, construită cu rigoare, profesionalism și respect pentru contribuabili.
Într-o lume a incertitudinii, Florin Spătaru este o certitudine. Un economist cu viziune. Un lider care nu promite, ci construiește.
