După postarea cu cola şi pepenele, care pare că a activat multe emoţii , cred că e timpul să pomenim încă un caz didactic de spectru de carbohidraţi, după ce recapitulăm că zahărul de bucătărie (zaharoza, sucroza) e fructoză 50% + glucoză 50% şi că fructele au exact aceleaşi zaharuri simple, fructoza şi glucoză, în diferite distribuţii procentuale.
De exemplu mărul are din totalul de 10 grame zaharuri la suta de grame aproximativ 2.5 grame glucoză, 6 g fructoză, strugurii au din cei 15 grame cam 7.2 glucoză / 7.6 fructoză. Raportul dintre glucoză şi fructoză poate fi în favoarea uneia sau celeilalte, multe fructe au mai multă fructoză decât glucoză, dar sunt şi fructe cu mai multă glucoză decât fructoză. De exemplu prunele.
Dar asta devine extrem de puţin important din cauză că glucoza şi fructoza la consum obişnuit au rol similar, fructoza se metabolizează în dihidroxiacetonă şi gliceraldehidă, care se duc direct în glicoliză sau gluconeogeneză, mai pe româneşte ori se ard exact ca glucoza, ori se transformă în glucoză.
Problemele apar la EXCES de fructoză, care, spre deosebire de glucoză care se poate stoca sub formă de glicogen, se stochează în altceva: în grăsime, în ficat. EXCESUL. Nu cantităţile normale care se iau din fructele propriu-zise. Iar excesul se poate face, culmea, din ….zahăr. Nu din fructe. Zahărul ăla alb, cristalin din borcănaşele noastre din bucătărie. El e vinovatul pentru ACEA fructoză care face ficat gras, după cum se vede treaba că ştie Internetul. Nu foarte bine, dar la modul general. Iar asta din cauza marilor influenceri români care au speriat publicul că fructele sunt rele şi dau ciroză.
Când e fix invers, fructele sunt asociate cu BENEFICII la nivelul ficatului, nu cu ficat gras, nu cu ciroză. Mai simplu spus, deşi publicul de influenceri (din care o parte a nimerit din greşeală şi pe postarea mea anterioară) e dus în direcţia în care să se teamă de fructe pe motiv că ar duce la ciroză, treaba stă altfel, şi anume: exact FRUCTOZA din ZAHĂR e vinovatul pe care nu-l vede nimeni. Nu fructoza din fructele propriu-zise. Iar cei ce au comentat pe sub diferite shareuri ale postării mele că “auăleu, cum să zici că zahărul din suc e acelasi cu zahărul din fructe”…probabil ar putea avea un şoc la un mic studiu individual că zahărul din suc se extrage şi din legume, şi din copaci, şi s-ar putea extrage la fel şi din fructe. Leguma e sfecla de zahăr, copacul e trestia de zahăr şi sunt şi diverse fructe din care se extrage zahăr. Se învaţă în şcoala primară despre sfecla de zahăr. Cât să nu iasă roman: carbohidraţii din cola şi pepene, spre uimirea unor cititori români de titluri, sunt aceiaşi. Banalele glucoză şi fructoză. Şi, ghinion, aceiaşi carbohidraţi mai sunt şi în miere, şi în curmale, şi în…siropul de fructoză din porumb…şi în întreaga familie a zahărului, la modul general.
Citește întregul articol aici
