Consiliul Județean Cluj a aprobat, în ședința din 28 februarie, zonele periurbane de interes județean.
Acestea sunt:
1. Zona periurbană a Municipiului Cluj-Napoca – zonă funcțională de interes județean – compusă din Municipiul Cluj-Napoca și Comunele Aghireșu, Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Dăbâca, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Săvădisla și Tureni;
2. Zona periurbană a Municipiului Turda – zonă funcțională de interes județean – compusă din Municipiul Turda și Comunele Călăraşi, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Petreştii de Jos și Sănduleşti;
3. Zona periurbană a Municipiului Câmpia Turzii – zonă funcțională de interes județean – compusă din Municipiul Câmpia Turzii și Comunele Luna, Tritenii de Jos și Viişoara;
4. Zona periurbană a Municipiului Dej – zonă funcțională de interes județean – compusă din Municipiul Dej și Comunele Căşeiu, Câţcău, Cuzdrioara, Jichişu de Jos, Mica și Vad;
5. Zona periurbană a Municipiului Gherla – zonă funcțională de interes județean – compusă din Municipiul Gherla și Comunele Fizeşu Gherlii și Mintiu Gherlii;
6. Zona periurbană a Orașului Huedin – zonă funcțională de interes județean – compusă din Orașul Huedin și Comunele Izvoru Crişului, Poieni și Sâncraiu;
Din perspectivă administrativă, o zonă periurbană reprezintă o comună care este în strânsă legătură cu municipiul sau orașul din vecinătatea ei.
Conform legii Nr. 350 din 6 iulie 2001, zona periurbana este suprafata din jurul municipiilor si oraselor, delimitata prin studii de specialitate, în cadrul careia se creeaza relatii de independenta în domeniul economic, al infrastructurii, deplasarilor pentru munca, asigurarilor cu spatii verzi si de agrement, asigurarilor cu produse agroalimentare etc.
Dar … de ce această delimitare a zonelor periurbane?
La nivel de Unități Administrativ Teritoriale a apărut ideea potrivit căreia, după anul 2021, accesarea fondurilor europene va deveni imposibilă pentru orașele cu mai puțin de 30.000 de locuitori, dar și pentru comunele sub 10.000 de locuitori.
O idee similară a fost prezentată în spațiul public atât de guvernarea PDL din 2008-2012, cât și de actuala guvernare, ambele având în program fie reorganizarea județelor țării, fie o adevărată regionalizare.
Astfel, dacă zvonurile se adeveresc, mai multe comune din țara noastră urmează să dispară, iar „zonele periurbane” s-ar putea să devină parte componentă, din punct de vedere administrativ, a orașelor.
La nivel european, practica de fuzionare a mai multor localități a adus beneficii majore în accesarea de fonduri europene. Orașul Milton Keynes din Regatul Unit, reprezintă un astfel de exemplu. În anul 1967 acest oraș a fost creat prin fuziunea mai multor orășele mici, precum Bletchley, Stony Standford, Wolverton, creându-se atât orașul Milton Keynes, cât și Unitatea Autoritară Milton Keynes.
La acest moment, populația orașului creat în urmă cu 50 de ani este de peste 250.000 de locuitori, iar nivelul de dezvoltare urbană este similar cu cel din Liverpool, Manchester sau Leicester.
