A venit momentul ca electorii din județul Cluj să afle, în detaliu, strategia pe care Alexandru Cordoș intenționează să o implementeze după câștigarea alegerilor pentru președinția Consiliului Județean Cluj.
Așadar, am realizat un interviu cu 10 întrebări, pe care l-am numit „DecaVOX”. 10 puncte de vedere pe 10 subiecte distincte pentru județul Cluj.
Vă invităm să vă așezați comod și să-l citiți, cu maximă atenție!
„
- Domnule Cordoș, după 4 ani de mandat, după Alin Tișe rămân o serie de „teme nefăcute” sau …nefinalizate. Ne referim aici la CMID, Parcul Tetarom V, Spitalul Pediatric Monobloc. Care este strategia pe care o veți adopta, după 27 septembrie, în calitate de președinte al CJ Cluj, pentru soluționarea acestor probleme?
În privința CMID vom căuta o soluție, în așa fel încât prețul plătit de locuitori pentru ridicarea gunoiului să nu fie majorat, după ce Regia Consiliului Local (RADP – Regia Autonomă a Domeniului Public) a preluat gestionarea depozitării gunoiului. Cu atât mai mult cu cât Consiliul Județean s-a tot lăudat că după ce va încheia investiția (suportată din fonduri europene), la noul depozit ecologic, toți clujenii vor beneficia de prețuri decente pentru serviciul de colectare și transport. Referitor la Spitalul Pediatric Monobloc, Camera Deputaților a adoptat, pe 17 iunie, proiectul de lege prin care Județul Cluj primește în proprietate terenul destinat construirii noii unități sanitare. În privința Parcului Tetarom V, indicatorii tehnico – economici aferenți acestui proiect de investiții au fost apribați, în iunie, iar lucrările vor începe. Practic, acesta va fi primul cu acces direct din autostradă. A fost aprobat, pentru acest proiect, un buget multianual în valoare totală de 48.829.045 lei cu TVA inclus, defalcat pe o perioadă de trei ani, iar finanțarea lucrărilor va începe din acest an.
- Care este problema cea mai mare cu care se confruntă județul Cluj în prezent?
În opinia mea, o problemă stringentă și reală o constituie locuințele. Și aici nu mă refer doar la proiectele de Urbanism, unele mai mult decât îndoielnice, ci la prețul locuințelor. Potrivit unui calcul, cam 11ani ar trebui să-și economisească, integral, salariul, un cetățean, pentru a putea achiziționa, fără credit bancar, o locuință în Cluj. De asemenea, nici chiriile nu sunt la îndemâna oricui, pentru o garsonieră ridicându-se la 200-250 de euro pe lună. De aceea am gândit un proiect prin care dezvoltatorii, la construcția fiecărui bloc, un apartament să aibă statut de locuință socială și, eventual,să intre în prorpietatea primăriei, pentru a putea și distribuit cazurilor sociale, persoanelor cu nevoi speciale, vârstnicilor, tinerilor etc.
- Mai mulți primari din județ afirmă că „pentru Consiliul Județean e important doar Cluj Napoca”. Cum comentați?
Nu comentez, dar pot să vă asigur că, așa cum am mai precizat, prioritatea mea sunt oamenii și bunăstarea lor, dezvoltarea comunităților, deopotrivă cele din mediul urban și cele din mediul rural. Calitatea vieții este decisivă pentru dezvoltarea unei comunități, iar asta începe de la lucruri simple, primare: infrastructură, asfaltare, canalizare etc. Nu în ultimul rând,educația este foarte importantă. Nu voi neglija reabilitarea și modenizarea școlilor și grădinițelor și voi sprijini, acolo unde este necesar, înființarea unora noi. Cetățenii sunt egali, indiferent dacă locuiesc în Cluj-Napoca sau în mediul rural.
- Care este calea pe care o veți aborda pentru rezolvarea „certurilor” dintre CJ Cluj și conducerea DGASPC, respectiv a Aeroportului Internațional?
Există o hotărâre judecătorească, după doi ani de procese. În iunie 2020, Curtea de Apel a decis anularea unei hotărâri a Consiliului Județean Cluj privind stabilirea salariilor de bază pentru unii angajați ai DGASPC.
În privința Aeroportului Internațional Cluj, nu îl vom vinde și nu îl vom concesiona. Este o societate profitabilă. În 2018, Aeroportul Internațional Cluj a contribuit la bugetul CJ Cluj cu suma de 4 milioane de euro.
- Cum apreciați investițiile în reparația drumurilor județene?
Mi-am propus finalizarea tuturor proiectelor de infrastructură și identificarea unor soluții viabile pentru conectarea tuturor drumurilor drumurilor județene cu rețeaua națională de șosele și autostrăzi.
- Vi se pare normal ca o comună precum Mihai Viteazu să plătească TARIF MAI MARE la RADP Cluj pentru transport și gestiune deșeuri decât plătea atunci când transporta la Aleșd sau Odorheiul Secuiesc?
Trebuie verificat dacă, într-adevăr, tariful practicat de RADP Cluj este, așa cum se spune, cu 10 lei/tonă mai mare decât toate costurile pe care comuna Mihai Viteazu le achita atunci când ducea deșeurile menajere la Odorheiul Secuiesc sau Aleșd. Din câte știu, ar fi vorba despre un tarif unic, aplicat cam tuturor primăriilor din județul Cluj, deci nu făcut special pentru comuna Mihai Viteazu. Însă, categoric, voi verifica, și dacă acest tarif nu se justifică, vom lua măsuri.
- Care sunt principalele atuuri ale județului Cluj, comparativ cu celelalte județe din ADR Nord-Vest?
Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuli de dezvoltare din România și incluse 6 județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj. La nivel economic, Clujul este cel mai puternic județ din ADR Nord-Vest. De asemenea, este un important centru universitar și are o dezvoltare superioară a industriei și serviciilor. Și, nu în ultimul rând, Clujul are un Aeroport Internațional, lucru foarte important.
- După ce veți deveni președinte al CJ Cluj, cum se vor împărți banii județului la UAT-uri?
În mod echitabil, în funcție de priorități, de importanța proiectelor și de impactul lor asupra dezvoltării localităților și creșterii standardului de viață al cetățenilor. În niciun caz nu consider normal ca distribuirea banilor să se facă pe criterii politice sau preferențial, în funcție de cine știe ce interese. Ar fi o mizerie administrativă.
- Actualmente, Consiliul Județean Cluj este unul dintre susținătorii financiari ai FC Universitatea Cluj Napoca. Este „U” Cluj singurul club sportiv important al județului?
Categoric nu! Și echipa de baschet U-BT Cluj, Clubul Sportiv Voința, Clubul Sportiv CFR Cluj, Clubul de Fotbal Feminin Clujana, Asociația Județeană de Atletism Cluj, Clubul Sportiv Politehnica Cluj, Asociația Club Sportiv Flat Out Motorsport, Sănătatea Cluj și altele primesc finanțări de la Consiliul Județean Cluj. Deci nu doar FC Universitatea Cluj-Napoca și nu doar cluburile de fotbal.
- Cum opinați în teoria conform căreia banii de la bugetul național ar trebui să fie împărțiți, pe județe, echivalent cu taxele plătite de fiecare județ în parte? Ar trebui ca județul Cluj să aibă un plus, comparativ cu alte județe mai mici sau mai slabe, din punct de vedere financiar?
Statul încasează, de la toate județele și Municipiul București, taxe și impozite apoi, de la bugetul de stat, se întorc către județe, diferite sume, sub forma cotelor defalcate din impozitul pe venit şi din taxa pe valoare adăugată. Valoarea taxelor şi impozitelor încasate la bugetul central, din fiecare judeţ în parte, este direct proporţională cu populaţia, cu numărul de angajaţi şi cu mărimea mediului de afaceri. Clujul fiind un județ mare și dezvoltat, din punct de vedere economic, sumele primite ar trebui să fie considerabile.
47% din impozitul pe venit colectat de la persoanele fizice rezidente se virează în conturile primăriei. În plus, 22% din aceleași impozite pe venit ajung la Consiliul Județean, de unde sunt redistribuite pentru echilibrarea bugetelor locale (cu alte cuvinte, către localitățile care stau cel mai prost din punct de vedere financiar).
Același impozit pe venit încasat la nivelul unei comune sau al unui oraș este luat în calcul și la alocarea către respectiva unitate administrativ-teritorială a unor sume defalcate din alte venituri ale bugetului de stat. Sistemul este gândit pentru a ajuta miile de comune cărora încasările bugetare nu le ajung nici pentru plata salariilor angajaților din primării. Însă, evident, naște frustrări, mai ales în locurile în care economia merge bine.”
Dragi alegători,
din orice punct de vedere: politic, administrativ, al experienței, al activității ante-politice, Alexandru Cordoș este soluția OPTIMĂ, REALISTĂ și VIABILĂ pentru un Consiliu Județean Cluj în care primarii să nu mai facă ante-cameră la președinte, atunci când au o problemă, pentru ca proiectele județului CLUJ să se întindă în ÎNTREG JUDEȚUL CLUJ.
Alexandru Cordoș – președintele PSD Cluj a fost cel mai activ parlamentar român în mandatul 2012-2016, fiind apreciat inclusiv de Institutul de Politici Publice!
Votați Alexandru Cordoș, Votați Partidul Social Democrat!
