Ciprian Rigman, reprezentant USR implicat activ în domeniul educației, a anunțat recent că a contribuit la redactarea propunerilor partidului pentru viitorul program de guvernare. Documentul se bazează pe cinci direcții prioritare, gândite pentru a transforma radical sistemul de învățământ din România.
Prima direcție urmărește reducerea abandonului școlar și universitar, în condițiile în care aproximativ 700.000 de copii și tineri se află în afara sistemului educațional. Rigman subliniază nevoia unor politici reale de reintegrare și sprijin.
A doua prioritate este modernizarea educației, prin patru piloni: Descentralizare, Depolitizare, Debirocratizare și Digitalizare. Acestea sunt considerate de Ciprian Rigman și USR ca fiind esențiale pentru creșterea calității actului educațional.
În al treilea rând, USR propune creșterea accesului la educația timpurie. Doar 14% dintre copiii sub 3 ani sunt înscriși la creșă, față de media europeană de 37,5%. Rigman atrage atenția că ferestrele de dezvoltare din primii ani sunt esențiale.
A patra direcție vizează corelarea educației cu cerințele economiei și ale societății, pentru ca elevii să dezvolte competențe reale, aplicabile în viața profesională.
Ultima direcție propusă de Ciprian Rigman USR este consolidarea statutului cadrelor didactice. Prin creșterea atractivității meseriei de profesor, se poate reconstrui încrederea în școală.
Aceste propuneri conturează viziunea USR asupra unei educații moderne, echitabile și orientate spre viitor. Ciprian Rigman subliniază că ele sunt fundamentul unui sistem în care fiecare copil să aibă o șansă reală.
Iată întreaga propunere a deputatului de Turda, Ciprian RIGMAN:
„În aceste zile, am făcut parte din grupul intern care a lucrat la propunerile USR pe Educație pentru viitorul program de guvernare.
Le-am structurat pe 5 mari direcții prioritare:
– Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii și a abandonului școlar și universitar și creșterea participării la actul educațional. Aproape 700 000 de copii și tineri sunt în afara sistemului de învățământ și trebuie să acționăm pentru integrarea lor și reducerea riscului de abandon școlar.
– Modernizarea educației – cei 4D: Descentralizare, Depolitizare, Debirocratizare, Digitalizare. Astfel, aceștia trebuie să fie cei 4 piloni ai transformării sistemului educațional și ai creșterii calității actului educațional.
– Încurajarea educației timpurii: doar 14% dintre copiii sub 3 ani sunt înscriși la creșă. Media europeană este de 37,5%. Rata de înscriere la grădiniță e în scădere de la 84,1% în 2013 la 74,8% în 2022, mult sub valorile din celelalte state europene. Ferestrele de dezvoltare cognitivă emoțională dintre 0-6 ani sunt irepetabile, iar randamentul social al investițiilor în creșă/grădiniță îl depășește pe cel al oricărui alt palier educațional.
– Formarea competențelor adecvate – corelarea învățământului la economie și societate: educația românească trebuie să asigure formarea unei baze solide de competențe, pentru ca generațiile actuale să fie pregătite pentru o lume în continuă schimbare, ceea ce nu se întâmplă din păcate în prezent.
– Consolidarea prestigiului socio-profesional al cadrelor didactice: statutul socio-profesional al cadrelor didactice din România este puternic afectat de percepțiile negative ale cetățenilor în legătură cu condițiile salariale, pregătirea de specialitate a profesorilor și conținuturile curriculumului. Se impune îmbunătățirea, până în anul 2028, a percepției publice asupra profesiei de cadru didactic în România, cu efecte asupra creșterii atractivității profesiei.
Pe fiecare din aceste direcții prioritare, am identificat și propus mai multe măsuri concrete. Sigur că sunt și multe alte coordonate din acest domeniu discutate cu celelalte partide. Dar acestea sunt punctele noastre centrale pe baza cărora dorim să construim educația de mâine.”
