La ora la care scriu această opinie, Romanian Wolves sunt „masacrați” în Spania, de echipa Leon i Castillia Iberians, în Rugby Europe Super Cup.
Ar fi a treia înfrângere a „lupilor”, după ce în primele două etape au pierdut cu selecționate din Olanda și din Slovacia … absolut jenant pentru o selecționată dintr-o țară cu o tradiție rugby-istică așa cum este România, dar … de ce s-a ajuns aici și cine este de vină?
Păi … ca să vă faceți o idee, în ultimele 6 luni, Federația Română de Rugby, condusă de eternul, Alin Petrache, care este ținut în brațe de generalul Gabriel Oprea, a pierdut mai toate terenurile de rugby de antrenament din București. Asta, după ce Federația pierduse ceva ce „nu putea pierde”, și anume Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf.
Ba mai mult, în curând, U Cluj Napoca se va muta să joace rugby în Liga Națională, fie la Jucu, fie la Frata, deși locul lor de jucat rugby e Parcul Babeș.
Astfel, pierzând stadioane de rugby și baze de antrenament, jucătorii români sunt obligați să se antreneze pe sintetic, nimic mai jegos pentru un rugby profesionist, dar … asta este doar bomboana de pe colivă.
Pe lângă că se pierd baze sportive, Federația Română de Rugby le-a plătit „lupilor” o diurnă de… 178 de lei, din care trebuie să-și plătească și taxi-ul de la hotel, până la bazele de antrenament.
Ba mai mult, toți juniorii de perspectivă ai României care, de obicei, se duceau să se dezvolte în campionatul din Franța… acum nu se mai duc, ci se pierd în mocirlele rugby-ului românesc.
Alin Petrache, după o juma de mandat de deputat și o juma de mandat de președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, a fost ales președinte al Federației Române de Rugby în 2016. Ei bine, din 2016, de exemplu, România n-a mai câștigat NICIODATĂ Rugby Europe Championship. Ba mai mult, am ajuns să nu mai fim devansați doar de Georgia, cu care eram la mustață … nu, nene, acum suntem devansați și de Portugalia, dar și de Spania la nivel de naționale, iar la selecționate internaționale gen Romanian Wolves… suntem nimeni în drum și plini de praf!
Rugby-ul românesc moare, încet dar sigur, iar momentan este într-o mocirlă și o comă profundă, în care se scaldă fără bani, fără perspective și fără un plan de management bine determinat.
Dar… pe Petrache nu-l disturbă nimeni … e președintele federației din 2016 și… deoarece are spate de general, nu-l contrazice nimeni … și nimeni nu candidează împotriva lui!
Odihnește-te în pace, rugby!
