România, ca întreaga Europă de altfel, este chemată să răspundă unor provocări pe care acum puțină vreme le-am fi considerat demne de un scenariu de ficțiune. Nimeni nu a fost pe deplin pregătit pentru ce avea să urmeze, întrucât logica și calculele pragmatice ne arătau că niciun actor statal nu ar fi avut de câștigat din confruntarea la care astăzi asistăm consternați. Agresiunea Federației Ruse asupra unui stat suveran va avea repercusiuni profunde asupra viitoarei arhitecturi geopolitice. Pe de altă parte, în aceast noian de provocări se ascund si multiple oportunități. Dar, va ști România să-și joace inteligent cărțile?
Sunt convins că Occidentul va ieși mai întărit, mai robust militar și mult mai solidar în jurul valorilor fundamentale care l-au consacrat. Până ce apele se vor limpezi avem însă de traversat o perioadă cu numeroase crize, iar pentru a face față unor vremuri excepționale este absolut esențial ca la timona României să nu ajungă amatori și aventurieri.
Acesta este principalul motiv pentru care actualmente am rezerve vizavi de asimilarea ALDE de către PNL. Susțin coagularea dreptei și sunt conștient că pentru a aduce schimbarea la care aspirăm este nevoie să rămânem deschiși, flexibili și rezonabili. Nu pot însă accepta ideea că ALDE, o formațiune în care am investit mult suflet și energie să încapă pe mâna unui personaj nociv precum Florin Cîțu.
Actualul președinte al PNL este unul dintre politicienii aflați în coada clasamentului în orice cercetare sociologică privind încrederea cetățenilor și intenția de vot. Care este discernământul unei asemenea fuziuni dacă liderul formațiunii care se presupune că ar trebui să asume rolul de locomotivă este de fapt un balast care scufundă partidul?
Poate sunt politicieni care încă nu conștientizează, așa că ma simt obligat să reiterez: Războiul s-a aprins în Europa! Managementul politic într-o astfel de perioadă reclamă o abordare excepțională, profesionistă, pentru că erorile într-un asemenea context ne pot costa enorm.
Dl Cîțu nu face altceva decat să pună piedici actului de guvernare din motive care țin preponderent de o agendă personală, de încercarea menținerii propriei camarile la putere, ori de teamă că pierde controlul asupra partidului. Cred că dl Florin Cîțu nu este conștient că partida este deja pierdută, iar încercarea de a se agăța de funcție va genera instabilitate politică într-o perioadă în care oricum scena internațională se zdruncină din temelii.
Domnia sa a făcut un periplu in Statele Unite, unde se pare că a reușit să antagonizeze câtiva actori relevanți din establishment-ul american, iar asta probabil îi va grăbi sfârșitul politic.
România este stat limitrof războiului ruso-ucrainean. Nu e momentul pentru experimente și personaje exotice de tip “Superman”. Omul numărul 2 în statul român trebuie să fie o persoană sobră, echilibrată și capabilă să înțeleagă până la ultima consecință efectele deciziilor pe care le asumă. Partidul Național Liberal vine dupa o perioadă de guvernare extrem de complicată. Erodarea survine ca un factor natural pentru orice partid aflat la putere, însă nu este firesc ca șeful executivului să tragă partidul în sus, iar președintele său să-i atârne de gât ca o piatră de moară.
Sunt convins că membrii PNL conștientizează paradoxul și pericolul în care se află formațiunea și nu vor ezita să se ridice înălțimea așteptărilor demne de un partid istoric.
