Bine ați venit la Câmpia Turzii. O bază strategică între potențial și eșec administrativ
Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, Domnule ministru al Apărării, vă urez bun venit la Câmpia Turzii nu doar în calitate de reprezentant politic local, președinte al PSD Câmpia Turzii, ci și din postura de fost consilier al ministrului Apărării, familiarizat cu mecanismele interne, cu blocajele și, mai ales, cu potențialul real pe care această bază militară l-a avut și îl are încă.
Bine ați venit într-un loc care putea deveni una dintre cele mai importante baze aeriene ale României, capabilă să găzduiască capabilități de generația a V-a, inclusiv avioane F-35. Nu vorbim despre un exercițiu de imaginație sau despre ambiții nerealiste, ci despre un potențial strategic recunoscut și discutat la nivel aliat, care, din păcate, nu a fost valorificat. Nu din lipsă de finanțare, nu din lipsă de interes NATO și nici din cauza contextului geopolitic, ci din cauza blocajelor administrative, a deciziilor greșite și a incapacității cronice de implementare din interiorul structurilor responsabile de infrastructura militară, în special Direcția Domenii și Infrastructuri.
Ani la rând, proiecte esențiale au fost amânate fără justificări solide, fragmentate până la inutilitate, blocate în avize și proceduri opace și tratate strict birocratic, fără viziune strategică și fără asumare. Rezultatul este vizibil astăzi: o bază cu valoare operațională, dar mult sub nivelul pe care România și l-ar fi putut asuma într-un moment critic pentru securitatea regională.
Întrebarea firească, pe care o adresez public, este una de responsabilitate: cine răspunde pentru anii pierduți la Câmpia Turzii și pentru faptul că o infrastructură-cheie a fost ținută pe loc exact în perioada în care România avea nevoie de viteză, coerență și curaj decizional? Este momentul ca aceste lucruri să fie clarificate fără ocolișuri, nu pentru a căuta vinovați simbolici, ci pentru a închide definitiv un capitol de incompetență administrativă care afectează direct securitatea națională.
De aceea, privesc cu interes și cu o așteptare legitimă poziția noului ministru al Apărării: va exista curajul instituțional de a analiza onest ce s-a întâmplat în infrastructura militară, de a deschide dosarele incomode, de a corecta deciziile greșite și de a cere răspundere acolo unde este cazul?
Pentru că fără această clarificare, orice discurs despre modernizare, interoperabilitate și parteneriate strategice riscă să rămână doar un exercițiu de imagine, nu o politică publică reală. Câmpia Turzii nu are nevoie de elogii protocolare, ci de viziune, rigoare și decizii ferme. România nu își mai permite să piardă timp strategic din cauza neputinței administrative.
P.S. O bază militară nu este compromisă de lipsa avioanelor, ci de lipsa responsabilității. Dacă vrem respect din partea aliaților, trebuie să demonstrăm mai întâi că știm să ne gestionăm propriile resurse strategice. Câmpia Turzii este un test, iar testele ignorate se plătesc, mai devreme sau mai târziu, la nivel național.
