Am decis să realizăm un experiment jurnalistic în care am implicat două sisteme de inteligență artificială distincte! Am cerut „roboțeilor” să-și imagineze cum s-ar fi desfășurat o pandemie de COVID, în timpul comunismului, în România.
Ambele elemente de inteligență artificială cu care ne-am consultat au fost de părere că o pandemie de COVID nu doar că ar fi prăbușit sistemul sanitar din România comunistă, dar ar fi generat pierderi economice uriașe, fiind un catalizator al prăbușirii regimului.
„Într-o dimineață rece a anului 1986, o veste șocantă lovește România comunistă – o nouă boală necunoscută și extrem de contagioasă, numită COVID-86, se răspândește rapid în țară. Lumea este luată prin surprindere, iar autoritățile comuniste sunt puse în fața unei provocări fără precedent.
La început, guvernul comunist încearcă să minimalizeze gravitatea situației, ascunzând adevărul pentru a menține aparențele unei țări puternice și unite. Cu toate acestea, oamenii încep să observe creșterea numărului de cazuri și să se teamă pentru sănătatea lor.
Pe măsură ce pandemia se intensifică, regimul comunist decide să impună măsuri draconice pentru a controla răspândirea virusului. Se instaurează izolarea la domiciliu, iar granițele sunt închise. Oamenilor li se impun restricții stricte de mișcare și li se cere să raporteze orice simptom suspect autorităților. Se organizează ample campanii de dezinfectare a orașelor și se distribuie măști și echipamente de protecție în mod controlat.
În ciuda eforturilor autorităților, sistemul medical este copleșit de numărul mare de pacienți. Spitalele sunt depășite, iar lipsa resurselor devine tot mai evidentă. Mulți oameni se tem să se adreseze sistemului medical, temându-se de represiuni sau de condițiile precare.
Pe plan economic, România comunistă suferă o prăbușire semnificativă. Cu industria afectată și producția redusă, țara se confruntă cu o criză economică gravă. Guvernul încearcă să păstreze aparențele, dar sărăcia și foametea devin din ce în ce mai evidente în rândul populației.
În această atmosferă tensionată, nemulțumirea populației față de regimul comunist crește. Oamenii își exprimă din ce în ce mai des nemulțumirea și încep să caute modalități de a comunica și de a se organiza în secret. Mișcări de protest împotriva regimului încep să se contureze, iar disidența crește în rândul intelectualilor și al muncitorilor.
Astfel, pandemia de COVID-86 devine un catalizator al schimbărilor sociale și politice în România comunistă, deschizând calea către evenimente care vor duce în cele din urmă la căderea regimului comunist în 1989.” – este primul răspuns.
Al doilea sistem AI a fost mult mai pragmatic, dar a transmis în esență același mesaj.
„
Imaginarea unei pandemii COVID-19 în România comunistă este o sarcină complexă, deoarece implică luarea în considerare a contextului istoric, politic și social al acelui timp. Iată un scenariu posibil:
În 1987, România era sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, o perioadă marcată de restricții severe asupra informațiilor și libertății de exprimare. Dacă ar fi avut loc o pandemie ca COVID-19, guvernul ar fi încercat să controleze narativa, posibil minimalizând gravitatea situației pentru a menține ordinea publică și imaginea unui stat puternic.
Facilitățile de sănătate, deja în dificultate din cauza problemelor economice, ar fi putut fi copleșite. Ar fi putut exista lipsuri de materiale medicale, inclusiv echipamente de protecție personală și ventilatoare. Procesul de dezvoltare și distribuție a vaccinurilor ar fi fost probabil mai lent decât ceea ce am văzut în timpurile recente din cauza limitărilor tehnologice ale erei.
Guvernul ar fi putut impune măsuri stricte de carantină, similare cu blocările pe care le-am văzut în multe țări în timpul pandemiei COVID-19 actuale. Cu toate acestea, aplicarea ar fi putut fi mai aspră din cauza naturii autoritare a regimului.
Pe de altă parte, sentimentul puternic de comunitate care există adesea în timpuri dificile ar fi putut duce la oameni care se ajută reciproc, împart resurse și găsesc modalități creative de a face față situației.
Vă rog să rețineți că acesta este un scenariu ipotetic și s-ar putea să nu reprezinte cu precizie ceea ce s-ar fi întâmplat. Cursul real al evenimentelor ar fi putut fi influențat de mulți factori, inclusiv deciziile luate de guvern și răspunsul publicului la aceste decizii.”
