Pentru prima dată în istoria sa monetară modernă, România a înregistrat, în 6 mai 2025, un curs oficial de 5,0378 lei pentru un euro. Deși la prima vedere fluctuația este una mică, impactul psihologic asupra consumatorului român și presiunea economică asupra mediului privat sunt uriașe.
Este vorba despre o simplă alunecare financiară? Sau asistăm, de fapt, la o formă de șantaj politico-social mascat, menit să destabilizeze încrederea românilor într-un moment-cheie al actualului ciclu electoral?
Românii, forțați să plătească instabilitatea?
Această depreciere aparent „controlată” a leului vine la pachet cu scumpiri în lanț: alimente de import, medicamente, electronice, autoturisme, combustibili, chirii comerciale și servicii telecom. Tot ce este legat de euro devine mai greu de suportat pentru cetățeanul cu venituri în lei.
Conform datelor platformei Termene.ro, peste 28.000 de companii importatoare sunt afectate direct. Ele vor transfera inevitabil costurile suplimentare către consumatori. În paralel, dobânzile la creditele în valută cresc, iar datoria publică denominată în euro – aproape 400 de miliarde de lei – devine mai greu de gestionat.
Intervenția BNR și eșecul încrederii publice
Banca Națională a României a recunoscut că a restrâns lichiditatea din sistem pentru a „calma piața”. Luni, 5 mai, instituția ar fi schimbat aproape 2 miliarde de euro pentru a menține cursul stabil, potrivit G4media. Cu toate acestea, site-ul oficial al BNR a căzut timp de o oră, din cauza interesului uriaș stârnit de publicarea noului curs.
Explicațiile tehnice nu mai conving o populație tot mai afectată de scumpiri și instabilitate. Tot mai mulți români simt că această criză nu este doar economică, ci și dirijată politic.
Un curs instabil, o societate destabilizată. Cui folosește?
Într-un moment în care discursul politic anti-sistem capătă forță, iar formațiuni precum AUR și liderul său, George Simion, adună tot mai mult capital electoral din nemulțumirea populară, creșterea bruscă a cursului euro ar putea avea o miză mai profundă.
Un leu slăbit înseamnă un popor înfricoșat. Un popor înfricoșat e mai ușor de controlat. Când facturile, chiriile și ratele cresc în câteva zile, iar stabilitatea financiară devine iluzorie, românii se pot gândi de două ori înainte să aleagă „alternativa radicală”.
Astfel, această depreciere istorică a leului poate fi interpretată nu doar ca o criză monetară, ci ca un instrument strategic de șantaj politico-social. O pârghie subtilă prin care li se transmite românilor că „vina” pentru haosul economic ar putea fi a celor care vor să schimbe sistemul.
Ce urmează?
Dacă euro se stabilizează peste 5 lei, inflația se va resimți mai dur în lunile următoare. Investitorii vor deveni mai prudenți. Sistemul bancar va reacționa cu restricții de creditare. Iar românii vor plăti mai mult – la propriu – pentru fiecare alegere politică pe care o vor face în 2025.
Rămâne de văzut dacă aceasta a fost doar o „coincidență economică” sau începutul unei operațiuni de descurajare electorală.
— Andrei Stănescu
