Va trebui să găsim formula optimă de conjugare a efortului de politică externă cu cea internă.
Am spus adesea că politica externă și cea internă devin tot mai conectate, aproape de simbioză. Cu alte cuvinte, oricât de eficienți am fi acasă, dacă nu ne plasăm inteligent pe curenții ce traverseaza Europa și chiar mapamondul, orice efort este zadarnic.
Cea mai arzătoare întrebare pentru anul ce tocmai a început este aceasta: Va escalada conflictul din Ucraina?
De răspuns depinde securitatea României, atractivitatea investițională a țării noastre și a întregii regiuni geopolitice căreia îi aparținem, și chiar stabilitatea guvernamentală – având în vedere că în această primăvară este prefigurată o rocadă la vârful executivului.
În al doilea rând, anul 2023 poate transforma recesiunea economică în furtuna perfectă. După pandemie, și războiul din Ucraina economia europeană, dar și cea globală sunt pe punctul de a intra într-o criză severă. Suntem oare pregătiți pentru asta? Planificarea trebuie să includă în primul rând o bună absorbție a fondurilor europene. Teoretic, în România ar putea intra aproximativ 80 de miliarde de euro în următorii ani, însă experiența precedentelor exerciții ne arată ca nu am avut capacitatea administrativă să absorbim nici jumătate din fondurile puse la dispoziție. Nu va fi ușor nici să îndreptăm ce a stricat USR, care nu a negociat nimic benefic în PNRR pentru sectoare vitale din economia noastră (vezi infrastructura de irigații), însă în timpul scurt rămas la dispoziție trebuie salvat tot ce se mai poate.
Criza energetică și inflația nu se vor tempera foarte curând, iar provocarea guvernelor va fi aceea de a ajuta cele mai vulnerabile categorii sociale să depășească cu bine această perioadă care le-a evaporat oamenilor bună parte din venituri. Dacă nu vom acționa cu înțelepciune și promptitudine, vor aparea tot soiul de formațiuni politice populiste care vor specula demagocic necazul oamenilor, generând și mai multe probleme în plan național si european.
