In timp ce este alaturi de fiica ei, Victoria, in lupta cu un cancer agresiv, Liana Cucerzan Tordai a postat un update despre starea de sanatate a fiicei ei.
Salutare oameni dragi!
In primul rând ne cerem scuze ca nu am mai dat nici un semn.. totul devine tot mai greu…
După cum știți in data de 28 Septembrie ne-am internat pentru chimioterapie in doze mari și transplantul de celule stem, iar in data de 26 Octombrie ne-am externat. 4 săptămâni de spitalizare! In primele 3 zile am făcut chimioterapie, 2 zile pauza, iar in data de 4 Octombrie a avut loc transplantul.
Chimioterapia in doze mari s-a făcut cu transfuzii de doua ori pe zi a câte o doza cu substanța Thiotepa.
Transplantul a fost o procedura destul de simpla, o transfuzie.
Celulele sănătoase recoltate au fost păstrate la o temperatura de -80 de grade. Tot procedeul a durat maxim 10 minute. In punga cu celulele sănătoase s-a injectat o substanța care le-a decongelat. Dacă substanța stătea mai mult de 10 minute cu celulele, acestea puteau fi afectate. Din cauza substanței se simțea un miros ft urat ce ii ieșea Victoriei din gurița și avea un gust foarte rău in gurița, dar cu ajutorul unei acadea toată transfuzia s-a realizat fără vărsături.
In fiecare zi i-au recoltat sânge pentru analiza pentru a vedea starea ei hematologică. Din fericire au fost nevoie doar de 2 transfuzii, una de sânge și una de trombocite. Totul a fost bine gestionat.
A avut și 5 zile cu febra si a primit tratament cu antibiotic.
Din cauza chimioterapiei pofta de mâncare i-a scazut instant, astfel ca timp de 2 săptămâni și jumătate nu a mâncat absolut nimic și a fost hrănită prin perfuzie.
Iritații in gurița a avut ft putine dar pentru ca a primit spray din prima zi, am reușit sa controlam aceasta reacție și sa fie cea mai mică problema din acel moment.
Cea mai mare problema a fost diareea și urina acida, ceea ce a fost și o frica pentru ea când o schimbam. Orice o atingea o durea. Îți poți da seama cât de toxic poate fi tratamentul in momentul in care medicii îți spun sa schimbi pampersul copilului cu mănuși chirurgicale pentru a nu iti afecta pielea.
Din fericire dureri in burtica nu a avut, mulțumim Domnului. Din păcate au fost multe nopți in care auzeam alti copilași plângând și zbierand de durere și asistente care spuneau “acum aducem morfina”.
Înainte cu 5 zile de externare, pt ca Victoria a început sa mănânce și sa fie un pic mai bine am avut voie sa ieșim câte o ora pe zi la plimbare prin curtea spitalului. Nu pot explica bucuria ei ca ieșea, dar nici supărarea când trebuia sa mergem inapoi pe secție ( erau zile când se baga sub masa din bucătăria secției și plângea pana la epuizare ca nu vrea inapoi.
Nu a fost ușor, a fost greu atâta pentru mine cât și pentru Victoria sa stam închise 4 săptămâni. Noroc cu voluntarii care veneau și se jucau cu ea, cu învățătoarea de pe secția cu care a făcut diferite activități, faptul ca Andrei a putut sa o viziteze.
Pentru ca dpdv hematologic starea ei era una buna, am fost externate in data de 26 Octombrie.
In fiecare zi de vineri am fost la spitalul de zi pentru analize și control.
In momentul de fata Victoria nu mai are par, mănâncă continuu, analizele sunt bune, e vesela și energica. Puțin schimbată, dar punem seama pe faptul ca a mai crescut și înțelege mai bine ce se întâmpla.
Astăzi am fost la spital pentru testul covid, iar mâine 23.11 ne internam la spitalul Galliera din Genova pentru 3-4 zile, încă nu știm sigur câte zile vom sta. Aici o sa facă Victoria terapia cu MIBG, substanța radioactivă. Aceasta substanța o primește și când face scintigrafia, doar ca de aceasta data va fi in doza foarte mare. Desigur ca și aici sunt riscuri, scăderea analizelor după 2 săptămâni de la administrare, afectarea tiroidei, greata, stări de nervozitate.. pentru tiroida am primit amândouă un sirop Lugol (Liotir doar Victoria). Ea îl mai primea și când făcea evaluarea înainte cu câteva zile sa facă scintigrafia. Sincer, pana sa îl iau și eu nu credeam ca e așa de rău, e groaznic. Îmi da stare de greata de fiecare data când îl iau.
Scopul acestei infuzii cu substanța radioactivă este de a elimina metastazele din corp, substanța se prinde de celulele canceroase și le omoară.
Externarea va fi in funcție de radioactivitatea Victoriei. Pentru ca o sa fim amândouă radioactive, nu ne putem întoarce unde stam sa nu afectam pe nimeni, iar spitalul o sa ne dea o camera la Crucea Roșie unde o sa stam in jur de 10 zile pana nu o sa mai fim un pericol pentru cei din jur.
După toată aceasta perioada, al doilea transplant de celule stem cu chimioterapie in doze mari a fost programat pe data de 13 Decembrie. Încă nu știm sigur cât o sa stam, dar doctorii ne-au anunțat ca o sa fie o perioada mai grea fata de primul transplant.
Din păcate va fi al doilea Crăciun consecutiv petrecut in spital.
Abia prin Ianuarie o sa facem evaluarea și o sa aflam care sunt rezultatele in urma tratamentelor.
Deși încercam mereu sa postam cu o doza de optimism, situația nu e una buna. Faptul ca după atâta chimioterapie cancerul nu a evoluat, dar nici nu s-a redus, nu e un lucru bun, înseamnă ca e puternic. Iar variantele sunt tot mai putine și asta ne sperie.
Lumea in care ne aflam, pentru ca e cu totul o alta lume, e groaznica. Am întâlnit copii care s-au vindecat, dar care trăiesc linistiti pana la următorul control, am întâlnit copii care din păcate nu mai sunt printre noi, am întâlnit copii care au plecat acasă pentru a fi alături de familie in ultimile momente din viața, am întâlnit copii care își încearcă “ultima șansa”-un tratament experimental și am întâlnit copii care cancerul a devenit un stil de viața, de ani de zile tot prin spitale. Tot ce se petrece in jur ne îngrozește și ne consuma atâta psihic cât și fizic, nu se poate exprima in cuvinte ce trăim. E atât de dureros sa vezi un copil care învăța cum sa facă o recoltare de sânge corecta, in loc sa învețe un joc nou cu alti copii… cancerul mutilează oameni și suflete, acesta e adevarul. Trăiești intr-o frica continua, nu stii ce se poate întâmpla mâine și te bucuri pentru ziua de azi.
Dar ne rugam in continuare la Dumnezeu și speram sa primim și vesti bune, ca de cele rele ne-am saturat. Și va rugam și pe voi sa va rugați pt Victoria sa treacă cu bine și de aceasta internare și sa se întoarcă acasă cât mai repede! Va mulțumim din toată inima ca ne sunteți alături și ne cerem încă odată scuze ca am scris doar acum. Va dorim o săptămâna plină de sănătate și fericire!
Pupici cu sclipici!! 😘😘✨ – a povestit Liana Cucerzan.
