Iubitor și consumator de muzică fiind, am o mare „râcă” în suflet, știind că în toată istoria participărilor țării noastre la Eurovision Song Contest, prestațiile artiștilor care au reprezentat România au oscilat, de la bune și foarte bune (Sistem cu Luminița Anghel) la proaste și foarte proaste (Tornero, TodoMondo bla bla bla).
Astfel, de fiecare dată, în fiecare an, sper ca interesele caselor de discuri să nu mai cântărească atât de greu când vine vorba de alegerea piesei și a artistului care să reprezinte țara la cel mai mare concurs de muzică din Europa.
Anul trecut, reprezentanții țării noastre au fost de rahat și o știe toată lumea, astfel că în 2019 așteptările noastre au fost mari.
Am urmărit finala de aseară … am ascultat cântecele și am constatat o repetare a tiparului de anul trecut.
La fel ca și anul trecut, „fețele” consacrate și notorii, Bella Santiago și Laura Bretan, au venit cu piese neconvingătoare, bazându-se strict pe propria notorietate.
Mesaje ambigue, interpretări bune, dar piese … îndoielnice.
Astfel, juriul a ales-o pe Ester Peony cu piesa „On a Sunday” … am ascultat și reascult piesa de azi-dimineață încoace și tot nu reușesc să mă conving că am putea avea măcar 1% șanse să nu ne facem, iarăși, de cacao.
Interpretarea este … originală (at best), versurile sunt interesante, dar piesei îi lipsește energia specifică pieselor care, cel puțin în ultimii 10 ani, au câștigat Eurovision Song Contest.
