Un dosar de peste 60 de documente, luni întregi de evaluări și un rezultat care costă România aproximativ 300 de milioane de lei în plus. Așa arată, pe scurt, povestea licitației pentru Pachetul 2 de lucrări al Spitalului Regional de Urgență Cluj – un proiect strategic de peste 2 miliarde de lei, finanțat din fonduri europene și împrumuturi ale Băncii Europene de Investiții.
În spatele cifrelor, însă, se conturează o situație care ridică semne de întrebare: aceleași reguli au fost aplicate diferit, iar consecințele au fost diametral opuse, în funcție de ofertant.
O eroare de 0,87% a eliminat oferta cea mai ieftină
Asocierea Leviatan, care venise cu cea mai bună ofertă financiară – mai mică cu aproape 293 de milioane de lei față de câștigător – a fost eliminată pentru o eroare de transcriere. Mai exact, într-un articol privind branșamentul electric, lipseau două cifre, ceea ce a dus la o diferență de aproximativ 13 milioane de lei.
Raportat la valoarea totală a ofertei, eroarea reprezenta doar 0,87%. Mai mult, aceasta era ușor verificabilă pe baza documentelor subcontractantului.
Inițial, comisia de evaluare a considerat oferta admisibilă, cu un vot de 3 la 2, după luni de analiză detaliată. Totul s-a schimbat însă în doar 48 de ore, după intervenția ANAP, care a emis un aviz condiționat. Comisia și-a inversat decizia: 4 la 1 pentru respingere.
Abateri de zeci de milioane, tratate ca „erori minore”
În contrast, oferta declarată câștigătoare, aparținând asocierii CCN, conține – potrivit documentelor din dosar – o serie de abateri financiare semnificative:
– dublă bugetare de aproximativ 13,3 milioane de lei
– capitole obligatorii evaluate la zero
– costuri pentru utilități estimate la doar 590.000 de lei, în condițiile în care alți ofertanți au bugetat peste 13-16 milioane doar pentru branșamentul electric
Toate aceste elemente au fost acceptate fie ca „erori aritmetice”, fie fără observații, iar ANAP a emis, în acest caz, aviz favorabil fără rezerve.
Utilități de spital… la preț de garaj
Unul dintre cele mai controversate puncte din dosar este capitolul privind utilitățile. Pentru un spital regional, care presupune instalații complexe, CCN a ofertat doar 590.000 de lei.
Specialiștii din celelalte oferte au estimat costuri de zeci de milioane pentru aceleași lucrări. În lipsa unei justificări tehnice detaliate, există temeri că diferențele vor fi acoperite ulterior din bugetul public, prin acte adiționale.
Experiență acceptată la limită, concurență eliminată strict
Cerința privind experiența similară a fost, de asemenea, aplicată diferit. Un ofertant a fost eliminat pentru că proiectul său nu a fost considerat „unitate de spital” în sens strict.
În schimb, pentru câștigător, a fost acceptată o experiență din Turcia aflată la limita perioadei de valabilitate, conform contestațiilor depuse.
BIM – cerință europeană, absentă din ofertă
Metodologia BIM, impusă de finanțatorii europeni pentru controlul costurilor și coordonarea lucrărilor, apare, potrivit documentelor, doar la nivel teoretic în oferta câștigătoare.
Pentru un proiect de asemenea complexitate, lipsa implementării reale poate genera costuri suplimentare uriașe pe termen lung, suportate tot din bani publici.
Decizii contradictorii pe tot lanțul instituțional
Cazul scoate la iveală un lanț de decizii care se contrazic reciproc:
– comisia de evaluare a declarat inițial oferta Leviatan admisibilă
– ANAP a intervenit în 48 de ore și a schimbat cursul
– comisia și-a inversat votul
– CNSC a ridicat semne de întrebare asupra ofertei câștigătoare
– Curtea de Apel a anulat parțial aceste concluzii și a menținut câștigătorul
Rezultatul final: oferta mai scumpă rămâne în picioare, iar diferența de aproape 300 de milioane de lei este suportată de stat.
Acces limitat la dosar și lipsă de transparență
Un alt punct sensibil este accesul la documente. Ofertanților li s-a permis doar consultarea limitată a dosarului, fără posibilitatea de copiere, deși jurisprudența indică contrariul.
Această lipsă de transparență a alimentat suspiciunile și a îngreunat contestarea deciziilor.
Verdict final: fără cale de atac
Pe 23 martie 2026, Curtea de Apel București a pronunțat decizia definitivă. Toate contestațiile au fost respinse, cu excepția celei depuse de câștigător. Nu mai există cale de atac.
Întrebarea care rămâne
Cum este posibil ca o eroare minoră să elimine o ofertă mai ieftină cu sute de milioane, în timp ce abateri majore sunt acceptate?
Răspunsul nu apare în niciun document oficial.
„România nu a pierdut doar o licitație. A pierdut aproximativ 300 de milioane de lei din bani publici într-un mod care sfidează orice logică. Când o greșeală minoră elimină o ofertă mai bună, iar milioane sunt trecute cu vederea, nu mai vorbim despre proceduri. Vorbim despre un sistem care a învățat să piardă bani fără să-și pună întrebări”, a declarat Avram Gal, vicepreședinte PSD Cluj.
În final, nota de plată rămâne aceeași: mai mare. Iar responsabilitatea… nicăieri.











