Raportul oficial al DIICOT pe anul 2025 arată o realitate dură: România a fost în plin asediu al rețelelor de criminalitate organizată, iar procurorii au dus o luptă pe toate fronturile – de la droguri și trafic de persoane până la mafii informatice și operațiuni transfrontaliere. Documentul indică un an intens, descris chiar de instituție drept un „punct de inflexiune” în combaterea crimei organizate și a amenințărilor moderne.
DROGURILE AU EXPLODAT. 77% DIN DOSARE AU FOST PE NARCOTICE
Cea mai mare problemă a anului 2025 a fost traficul de droguri. Potrivit raportului, peste 77% dintre cauzele soluționate de DIICOT au avut acest obiect, iar procurorii au finalizat cu peste 27% mai multe dosare față de anul precedent.
Creșterea nu este întâmplătoare. La nivel european, piața drogurilor a explodat, iar România a devenit tot mai expusă. Tinerii sunt vizați direct de rețelele criminale, care distribuie substanțe psihoactive inclusiv prin aplicații criptate precum Telegram și Signal, mascând drogurile în produse aparent legale.
În acest context, DIICOT a organizat acțiuni masive de tip „Ziua Z”, menite nu doar să destructureze grupările, ci să lovească direct în finanțarea lor, considerată motorul crimei organizate.
MAFIILE AU DEVENIT DIGITALE
Raportul arată clar că criminalitatea organizată s-a mutat puternic în mediul digital. DIICOT a investit masiv în dezvoltarea capabilităților de investigare tehnologică, inclusiv prin proiecte europene care implică inteligență artificială, decriptare și analiză digitală avansată.
Instituția a participat la programe internaționale dedicate combaterii infracțiunilor facilitate de tehnologie, iar procurorii români sunt integrați în rețele europene de combatere a crimei organizate.
STRUCTURI MARI, DAR CU DEFICIT DE OAMENI
DIICOT funcționează cu peste o mie de posturi prevăzute, însă la finalul lui 2025 erau ocupați doar 273 de procurori din 331 disponibili.
Pe lângă lipsa de personal, instituția se confruntă și cu deficit de polițiști judiciari detașați, fiind ocupate doar o parte dintre posturile disponibile.
Totuși, în cursul anului au fost angajați procurori noi, grefieri și specialiști, iar conducerea a pus accent pe recrutare și specializare profesională pentru a ține pasul cu evoluția rețelelor infracționale.
DOSARE VECHI, INVESTIGAȚII INTERNAȚIONALE, SUSPECȚI DISPĂRUȚI
Raportul scoate la iveală și motivele pentru care unele dosare durează ani întregi. În multe cazuri, probele trebuie obținute din străinătate, victimele sau suspecții nu pot fi localizați, iar cooperarea internațională este esențială pentru finalizarea investigațiilor.
De altfel, DIICOT a intensificat colaborarea cu state precum Franța, Spania și Republica Moldova și a reluat contactele operative cu alte țări, pentru a urmări rețelele care operează dincolo de granițe.
ROMÂNIA, ÎN LINIA ÎNTÂI A LUPTEI EUROPENE
Documentul subliniază că DIICOT nu mai lucrează izolat. Instituția este integrată în strategiile europene de combatere a crimei organizate și participă direct la proiecte internaționale de formare, investigații comune și schimb de informații.
Concluzia raportului este clară: criminalitatea organizată devine tot mai complexă, mai digitalizată și mai bine infiltrată în economie, iar lupta împotriva ei intră într-o nouă etapă.
Pe scurt, anul 2025 nu a fost doar unul cu multe dosare. A fost anul în care DIICOT a intrat într-un război deschis cu rețelele moderne de crimă organizată. Iar semnele arată că 2026 va fi și mai dur.
