Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a Legii privind sistemul asigurărilor de șomaj, prin care tinerii aflați la prima angajare ar urma să beneficieze de prime lunare din partea statului, timp de doi ani. Măsura vizează sprijinirea tinerilor din categoria NEET – persoane cu vârsta între 16 și 30 de ani, fără loc de muncă, neînscriși în sistemul educațional și fără participare la programe de formare profesională.
Potrivit proiectului, sprijinul financiar va fi acordat astfel: 1.000 de lei lunar în primul an de la angajare, respectiv 1.250 de lei lunar în al doilea an, cu scopul de a încuraja stabilitatea și dezvoltarea profesională. Programul completează subvențiile deja disponibile pentru angajatori, care pot primi 2.250 lei/lună pentru încadrarea în muncă a persoanelor din această categorie, înregistrate ca șomeri.
Beneficiile pentru statul român
Măsura aduce o serie de avantaje evidente pentru stat:
- Reducerea șomajului în rândul tinerilor NEET, una dintre cele mai vulnerabile categorii pe piața muncii.
- Creșterea gradului de ocupare și extinderea bazei de contribuabili, ceea ce poate genera venituri fiscale suplimentare pe termen lung.
- Limitarea migrației externe a tinerilor, prin crearea unor stimulente pentru rămânerea și construirea unei cariere în România.
- Impulsionarea consumului intern, lucru cu impact pozitiv asupra economiei locale.
- Alinierea la recomandările europene privind combaterea excluziunii sociale și integrarea tinerilor pe piața muncii.
Riscuri și costuri asociate programului
Implementarea schemei de sprijin presupune însă și o serie de provocări:
- Impact bugetar semnificativ – cost estimat între 24.000 și 27.000 lei per beneficiar pe durata celor doi ani, la care se adaugă subvenția pentru angajatori. Totalul se poate apropia de 78.000 lei per tânăr.
- Risc de angajări formale fără integrare reală, realizate exclusiv pentru a accesa subvențiile.
- Posibilitatea unor abuzuri, după modelul unor programe similare din trecut.
- Presiune suplimentară asupra deficitului bugetar, într-un context fiscal deja tensionat.
- Lipsa garanției unei integrări profesionale reale, dacă măsura nu este corelată cu programe de formare și mentorat.
Concluzie
Proiectul are potențialul de a facilita inserția profesională a tinerilor vulnerabili și de a stimula participarea acestora pe piața muncii. Succesul însă va depinde, în mare măsură, de capacitatea autorităților de a monitoriza implementarea, de a preveni abuzurile și de a corela sprijinul financiar cu programe reale de formare și dezvoltare profesională.
Programul poate reprezenta un pas semnificativ în integrarea tinerilor NEET, cu condiția să fie aplicat riguros și adaptat nevoilor pieței muncii.
