Domeniul Educației este la acest moment în fierbere. Într-un context bugetar dificil, Educația pare să fie cea mai afectată de măsuri de reducere a costurilor. Este, însă, Educația principala responsabilă de gaura bugetară existentă? Cu siguranță nu, consideră deputatul Ciprian Rigman (USR).
”În anul 2025 alocarea primită de Educație din bugetul de stat este de aproximativ 3,3% din PIB. Cu acest nivel, România continuă să se plaseze sub media europeană. Este, totodată, al 14-lea an consecutiv în care nu sunt alocați cei 6% prevăzuți în legea Educației. Măsurile de reducere a costurilor vor face ca alocarea reală la finalul anului să fie și mai mică. Asta în condițiile în care ne confruntăm cu probleme cronice precum abandonul școlar, cu 1 din 4 copii părăsind școala înainte de terminarea liceului sau ponderea ridicată a analfabetismului funcțional la elevii de 15 ani, reliefată de testele PISA. Dacă există o problemă, aceasta este subfinanțarea cronică a Educației de peste 20 de ani, nicidecum o eventuală finanțare generoasă” subliniază deputatul Ciprian Rigman.
”Spre deosebire de alte domenii, nu veți auzi în Educație, mai ales în învățământul preuniversitar, în care și activez ca profesor de istorie, de venituri și prime de mii de euro sau zeci de mii de euro. Iar costul per elev alocat la nivel liceal este de aproximativ 6000 de euro, față de media din OCDE care este mai mult decât dublă. Da, pe hârtie alocările au crescut, dar tot cât să mențină Educația în postura de Cenușăreasă a bugetului” adaugă deputatul.
Acesta spune că în condițiile strângerii curelei bugetare, nu putea fi evitat ca și Educația să fie afectată de măsuri de reduceri ale costurilor, însă dialogul cu profesioniștii din domeniu era esențial. ”Nu sunt adeptul abordărilor populiste, ci responsabile. Da, era inevitabil ca Educația să nu fie afectată de măsuri de reducere a costurilor. Dacă a lipsit ceva, a fost, însă, un dialog mai aprofundat, onest și constructiv cu profesioniștii din domeniu pentru identificarea și agrearea măsurilor care să producă un impact cât mai mic asupra calității actului educațional. Dincolo de cifre, sunt profesori, studenți, elevi, părinți și un domeniu cu o importanță critică pentru viitorul nostru colectiv.” spune Ciprian Rigman.
Tensiunea din sistemul de învățământ este una reală, consideră deputatul, în condițiile în care primele măsuri încep să își facă simțite efectele. Numai la nivelul municipiului Turda mai multe grădinițe își pierd personalitatea juridică, Școala Gimnazială „Horea Cloșca și Crișan” devine structură la Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu”, Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” Turda și Școala Primară Waldorf Turda devin structuri la Școala Gimnazială „Avram Iancu” Turda, iar Școala Profesională Poiana Turda devine structură la Colegiul Tehnic Turda.
”Cred că și acum, în al 12-lea ceas, printr-o comunicare reală, nu de formă și nu de pe poziții de forță, se mai pot discuta modificări care să conducă la evitarea producerii unor efecte puternic negative în sistemul educațional și la detensionarea situației. Doar așa va putea fi restabilită încrederea în decidenți că și într-un context bugetar dificil înțeleg și apreciază importanța Educației, într-o societate care are nevoie ca de aer de o consolidare a calității actului de învățământ” conchide Ciprian Rigman.
