Guvernul condus de Ilie Bolojan analizează introducerea unei taxe pe credit indirecte, prin creșterea semnificativă a impozitului pe profitul băncilor de la 16% la 29%. Această măsură, integrată în programul de guvernare drept un mecanism de „echitate fiscală”, ar putea aduce la buget aproximativ 5 miliarde de lei anual, cu un miliard mai mult decât actualul sistem de impozitare.
În prezent, băncile plătesc 2% din venituri și 16% pe profit, generând circa 4 miliarde de lei în 2024 pentru bugetul de stat, potrivit datelor preliminare ale Ministerului Finanțelor. Numai impozitul pe profit a adus statului 3 miliarde de lei în 2024, în creștere de la aproape 2,3 miliarde în 2023.
Prin majorarea impozitului pe profit la 29%, guvernul estimează încasări suplimentare de circa 1 miliard de lei, însă analiștii economici avertizează că această taxă pe credit mascată va fi, în realitate, suportată de companii și consumatori.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, peste 180.000 de firme aveau în 2024 credite în derulare, adică aproximativ 21% dintre firmele cu bilanț depus. În total, existau peste 550.000 de credite active la nivelul firmelor, ceea ce înseamnă că multe IMM-uri depind de finanțare bancară pentru investiții, capital de lucru sau dezvoltare.
Impactul majorării taxei pe credit:
- Dobânzi mai mari: Băncile vor transfera costurile suplimentare în dobânzi, cu o creștere estimată de cel puțin 10%. Pentru un împrumut de 1 milion de lei pe termen scurt (2-3 ani), asta ar însemna costuri suplimentare de aproximativ 50.000 de lei pe an.
- Creșterea comisioanelor: Instituțiile bancare ar putea introduce comisioane noi sau le-ar putea majora pe cele existente, scumpind indirect finanțarea.
- Garanții suplimentare: Băncile ar putea impune condiții mai stricte privind garanțiile, afectând mai ales IMM-urile care nu dispun de active solide.
Analiștii avertizează că această taxă pe credit riscă să reducă accesul la finanțare în economie, lovind în special IMM-urile și sectoarele vulnerabile, precum construcțiile, agricultura sau HoReCa.
Adrian Negrescu, analist economic, subliniază că „un miliard de lei în plus la buget ar putea însemna, de fapt, blocarea creditării IMM-urilor.” Într-un context economic deja marcat de inflație și instabilitate fiscală, această măsură poate reduce investițiile, frâna creșterea economică și afecta competitivitatea companiilor românești.
Guvernul susține că suprataxarea băncilor este un gest necesar pentru echilibrarea bugetului, însă efectul real ar putea fi o adevărată taxă pe credit suportată de întreaga economie.
