Securitatea de la Cluj era, la finalul regimului comunist, una dintre cele mai puternice structuri județene din România. Documente datate 24 septembrie 1988, păstrate în dosarul A.C.N.S.A.S. „Cabinet Iulian Vlad”, arată că Inspectoratul Județean de Securitate Cluj avea 251 de cadre, dintre care 45 femei și 206 bărbați.
Ca efective, Clujul se situa în grupul județelor cu peste 200 de cadre și era depășit doar de Securitatea Municipiului București, Constanța, Timiș și Prahova.
Datele arată cât de important era considerat județul Cluj de aparatul represiv comunist, într-o perioadă în care centrele universitare, culturale și economice erau atent monitorizate.
Securitatea de la Cluj, parte dintr-un aparat uriaș
La nivel național, Departamentul Securității Statului avea în 1988 un total de 14.629 de angajați, dacă sunt însumate aparatul central, Trupele de Securitate și structurile teritoriale.
Din acest total, 5.869 de cadre activau în aparatul teritorial, adică în cele 40 de județe și în Securitatea Municipiului București. Structurile județene aveau rolul de a asigura controlul informativ direct, la nivel local.
În practică, acest aparat teritorial era conectat la liniile operative centrale: informații interne, contrainformații economice, contraspionaj, filaj, interceptări și controlul corespondenței.
Pentru Securitate, faptul că efectivele depășeau 250 de cadre arată importanța strategică atribuită județului.
Filaj, interceptări și control informativ
Documentele analizate arată că, la nivelul întregului DSS, existau structuri specializate pentru aproape toate formele de supraveghere.
Unitatea Specială „T” se ocupa de interceptări și ascultări și avea 466 de angajați la nivel central. Unitatea „F”, responsabilă cu filajul și observația stradală, număra 745 de cadre, iar Unitatea „S”, care controla scrisorile, coletele și alte trimiteri poștale, avea 356 de angajați.
La nivel județean existau structuri corespondente acestor linii operative, astfel încât supravegherea să poată fi făcută direct în teritoriu.
Asta înseamnă că instituția nu era doar o structură administrativă cu sute de angajați, ci parte dintr-un sistem național construit pentru monitorizarea populației, a instituțiilor, a mediului universitar, economic și cultural.
Clujul, peste media națională
Cele 40 de inspectorate județene împărțeau 5.312 cadre, ceea ce însemna o medie de aproximativ 132 de cadre pe județ. Clujul, cu 251 de cadre, era aproape la dublul acestei medii.
Comparația este relevantă. În timp ce județe precum Covasna, Sălaj sau Ialomița aveau între 73 și 76 de cadre, Clujul ajungea la 251.
Documentele arată astfel dimensiunea reală a aparatului de control existent la Cluj înainte de căderea regimului comunist.
Securitatea de la Cluj era una dintre cele mai bine populate structuri teritoriale din țară și făcea parte dintr-un sistem în care mii de oameni erau angajați pentru supraveghere, control informativ și intervenție.
În cifre, 251 poate părea doar un număr.
Privit însă în contextul unei structuri create pentru a urmări, asculta și controla populația, numărul spune mult mai mult.
