Răzvan Ciortea acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că reducerea deficitului bugetar ar fi fost obținută, cel puțin parțial, prin amânarea plăților către constructorii care au executat lucrări finanțate prin PNRR.
Deputatul PSD de Turda susține că statul ar avea în continuare de achitat sume importante pentru lucrări deja executate și că această întârziere pune presiune pe firme, furnizori și angajați.
Datele prezentate recent de Federația Patronatelor Societăților din Construcții arată că firmele au executat lucrări de aproximativ 6 miliarde de euro prin PNRR, dar au încasat până acum circa 3,1 miliarde de euro. Diferența este, așadar, de aproape 3 miliarde de euro.
Răzvan Ciortea acuză: „Facturile constructorilor, ascunse în sertar”
Ciortea afirmă că deficitul bugetar mai redus raportat de Guvern trebuie analizat și prin prisma facturilor neachitate către companiile din construcții.
„Bolojan se laudă cu reducerea deficitului, dar «performanța» lui stă în facturile constructorilor ascunse în sertar”, susține deputatul PSD.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat anterior că deficitul bugetar după primele cinci luni ale anului 2026 a coborât la aproximativ 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.
Ciortea contestă însă interpretarea acestei evoluții și susține că amânarea unor cheltuieli nu echivalează cu eliminarea lor.
Potrivit parlamentarului, întârzierile la plată către constructori se pot transmite în întregul lanț economic: firmele rămân fără lichidități, furnizorii încasează mai greu, investițiile sunt amânate, iar unele companii pot fi obligate să contracteze credite sau să reducă activitatea.
Aproape 3 miliarde de euro încă neîncasate
Afirmația referitoare la dimensiunea restanțelor are la bază datele comunicate de patronatele din construcții.
Din aproximativ 6 miliarde de euro reprezentând lucrări executate prin PNRR, constructorii ar fi primit circa 3,1 miliarde de euro, potrivit FPSC. Patronatele afirmă că decalajul de aproape 3 miliarde de euro afectează lichiditatea companiilor care trebuie să continue să achite materiale, salarii, taxe și alte costuri până la decontarea lucrărilor.
Acest decalaj nu demonstrează, în sine, afirmația politică potrivit căreia Guvernul ar fi amânat intenționat plățile pentru a „cosmetiza” deficitul. Aceasta rămâne interpretarea formulată de Răzvan Ciortea.
Cifrele confirmă însă existența unei diferențe foarte mari între valoarea lucrărilor raportate ca executate și sumele încasate până în prezent.
Economia a scăzut cu 0,7% în primul semestru
Răzvan Ciortea acuză și faptul că bugetul pe 2026 a fost construit pe o prognoză de creștere economică de 1%, în timp ce datele statistice publicate ulterior indică o evoluție negativă a economiei.
Bugetul pentru anul 2026 a fost construit, potrivit declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, pe o creștere economică estimată la 1% și pe un PIB de 2.045,2 miliarde de lei.
Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică arată însă că, în primul semestru din 2026, PIB-ul României a scăzut cu 0,7% pe seria brută, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Pe seria ajustată sezonier, scăderea a fost de 1,6%.
Este importantă însă diferența dintre cele două cifre: prognoza de 1% se referă la întregul an 2026, în timp ce scăderea de 0,7% privește doar primul semestru. Prin urmare, datele din primele șase luni arată o economie mai slabă decât anticipările inițiale, dar nu stabilesc încă rezultatul final pentru întregul an.
Ciortea: problema este doar împinsă mai departe
Deputatul PSD susține că Guvernul nu ar fi rezolvat dezechilibrul bugetar, ci ar fi amânat o parte din presiune pentru lunile următoare.
„Bolojan nu a redus deficitul! L-a pasat mai departe”, afirmă Răzvan Ciortea, care leagă situația de plățile restante către constructori și de evoluția economiei.
Rămâne însă o diferență clară între date și interpretarea politică a acestora.
Este documentat că patronatele din construcții reclamă aproape 3 miliarde de euro diferență între lucrările executate prin PNRR și sumele încasate, iar INS a raportat o scădere de 0,7% a PIB în primul semestru.
Afirmația că aceste plăți ar fi fost amânate deliberat pentru a reduce artificial deficitul reprezintă acuzația formulată de Răzvan Ciortea, nu o concluzie demonstrată de datele publice disponibile.
