Administratorul MBS Group, Gabriel Silaghi, a lansat recent o afirmație spectaculoasă: firmele din construcții ar fi ajuns să „finanțeze statul român”.
Sună bine. Mai ales spus din poziția unui constructor care execută proiecte publice.
Doar că, atunci când punem lângă declarație contractele atribuite chiar firmei coordonată de Gabriel Silaghi, tabloul devine mult mai interesant.
Datele agregate din SEAP/SICAP indică pentru perioada 2020–2024 un număr de 14 contracte publice atribuite MBS Group, cu o valoare fermă cumulată de aproximativ 180,7 milioane de lei.
Aproape 36 de milioane de euro.
Bani proveniți din contracte cu instituții publice.
Așa că întrebarea devine inevitabilă:
cine pe cine a finanțat?
MBS Group: aproape 181 de milioane de lei din contracte publice
Situația publicată pentru MBS Group arată astfel: aproximativ 80.000 de lei în 2020, 18,6 milioane lei în 2021, 133,4 milioane lei în 2022, 18,4 milioane lei în 2023 și 10,2 milioane lei în 2024.
Anul 2022 sare pur și simplu din tabel.
Într-un singur an, firma turdeană figurează cu șase contracte publice, cu o valoare fermă de peste 133 de milioane de lei.
Printre autoritățile contractante apar Compania Națională de Investiții, Municipiul Turda, CNAIR și alte instituții publice.
De exemplu, numai contractul pentru proiectarea și execuția proiectului „Amenajare Zonă de Agrement și Construire Centru Multifuncțional în Municipiul Turda” apare cu o valoare de aproximativ 14,3 milioane de lei.
Așadar, când administratorul unei asemenea companii vorbește despre constructorii care „finanțează statul”, cifrele cer măcar o completare:
statul și administrațiile publice au fost, în același timp, clienți extrem de importanți pentru MBS Group.
Afacerile MBS au crescut puternic
În paralel cu contractele publice, rezultatele financiare ale companiei au crescut consistent.
MBS Group a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 40 milioane lei în 2020, 53,3 milioane în 2021, 67,1 milioane în 2022, 82,5 milioane în 2023 și nu mai puțin de 123,85 milioane lei în 2024. Profitul net din 2024 a fost de aproximativ 15,43 milioane lei.
Cu alte cuvinte, între 2020 și 2024, cifra de afaceri a companiei s-a triplat.
Asta nu înseamnă că firma a primit bani „cadou” de la stat. Contractele publice presupun lucrări, servicii sau produse livrate în schimbul sumelor plătite.
Dar nici nu poți prezenta relația dintre constructor și stat ca pe o stradă cu sens unic, în care antreprenorul scoate bani din buzunar și ține România în picioare.
În achiziția publică, instituția contractează, constructorul execută, iar autoritatea plătește din bani publici.
Da, constructorii pot prefinanța lucrări. Dar asta e altceva
Există, desigur, situații în care firmele de construcții suportă temporar costurile materialelor, salariilor și lucrărilor înainte de încasarea facturilor de la autorități.
Dacă la acest mecanism s-a referit Gabriel Silaghi, atunci discuția este una legitimă: întârzierile la plată pot transforma constructorul într-un finanțator temporar al unui proiect public.
Dar aceasta este cu totul altă afirmație decât ideea generală că „firmele din construcții au finanțat statul român”.
Pentru a demonstra o asemenea afirmație în cazul MBS Group ar trebui văzut concret ce creanțe avea compania asupra autorităților publice, cât timp au fost facturile neachitate și ce sume a prefinanțat efectiv.
Până atunci, avem o cifră certă din contractele publice:
aproximativ 180,7 milioane de lei atribuiți MBS Group în perioada 2020–2024.
Iar dacă extindem perioada până în 2026, baza consultată indică deja 23 de contracte publice și o valoare fermă de aproximativ 561,9 milioane de lei.
Așa că poate formularea potrivită nu este „constructorii au finanțat statul”.
Poate, în cazul de față, discuția ar trebui începută mai simplu:
Gabriel Silaghi, hai să vedem mai întâi cât a contractat firma ta chiar de la stat.
