Poate inteligența artificială să scrie poezie adevărată? Întrebarea a stat în centrul unei întâlniri speciale organizate la Festivalul Internațional de Carte Transilvania – FICT 2026, unde sociologul Vasile Sebastian Dâncu și poetul Ion Mureșan au discutat despre Literatura în era inteligenței artificiale.
Evenimentul a avut loc joi, 24 septembrie, în Lounge-ul oficial FICT și a inclus conferința „Literatura, autorul și cititorul în era inteligenței artificiale”, urmată de un dialog între cei doi invitați.
Tot atunci a fost lansat volumul lui Vasile Sebastian Dâncu, „Literatura în era inteligenței artificiale. Poate AI să fie poet?”, apărut în 2026 la Editura Școala Ardeleană. Cartea are 342 de pagini și analizează inclusiv ideea de autor, relația dintre scriitor și instrumentele AI și responsabilitatea pentru textul publicat.
Literatura în era inteligenței artificiale, între om și algoritm
Dâncu a explicat că volumul nu s-a născut dintr-un plan foarte strict, ci din dorința de a înțelege ce se întâmplă cu literatura într-o perioadă în care inteligența artificială poate produce deja poezie și proză.
„Această carte este o întâmplare, așa cum viața mea e făcută, în cea mai mare parte, din întâmplări”, a spus autorul.
Una dintre ideile centrale ale discuției a fost diferența dintre capacitatea unui sistem AI de a produce un text și capacitatea unui autor uman de a-și asuma acel text.
Volumul lui Dâncu pornește tocmai de la această dilemă: inteligența artificială poate genera literatură, dar nu are biografie, experiență personală sau responsabilitate socială pentru ceea ce scrie. În schimb, omul care alege, modifică și publică textul rămâne cel care îi asumă existența publică.
„A apărut poezia sau doar semnalul ei?”
Punctul central al serii a fost un experiment literar.
Un poem intitulat „Clopotul dus la reparat” a fost analizat folosind mai multe criterii formulate de Ion Mureșan pentru a distinge poezia autentică de ceea ce doar seamănă cu poezia.
Întrebarea care a sintetizat experimentul a fost:
„A apărut poezia sau doar semnalul ei?”
Printre criteriile discutate s-au numărat capacitatea poemului de a construi o lume, rolul imaginii centrale în text, felul în care este transmisă emoția și capacitatea poeziei de a păstra contradicțiile fără a le rezolva artificial.
A fost analizată și tendința textelor generate de AI de a produce structuri foarte echilibrate și finaluri care par să închidă perfect sensul.
În această discuție despre Literatura în era inteligenței artificiale, întrebarea nu a fost doar dacă AI poate combina bine cuvintele, ci dacă poate produce acea tensiune, ambiguitate și experiență care fac literatura memorabilă.
Scriitorul nu dispare
Concluzia întâlnirii nu a fost una apocaliptică pentru autori.
Dâncu a susținut că inteligența artificială poate deveni un instrument de lucru, însă valoarea rămâne legată de selecția, intervenția și responsabilitatea omului.
„Scriitorului nu i se ia nimic. Un poet care alege și filtrează o singură variantă bună din cele o mie generate de AI va deveni, la rândul lui, valoros”, a afirmat acesta.
Cartea lansată la FICT dezvoltă tocmai această zonă de graniță dintre autor și instrument, dintre textul generat și textul asumat. Editura prezintă volumul ca pe o analiză a modului în care se schimbă ideea de autor atunci când un sistem artificial poate participa direct la procesul de scriere.
Discuția dintre Vasile Sebastian Dâncu și Ion Mureșan a lăsat, însă, întrebarea deschisă: poate inteligența artificială să devină cu adevărat poet sau poate doar să producă texte care seamănă suficient de bine cu poezia?
Poate că tocmai această incertitudine face ca Literatura în era inteligenței artificiale să fie una dintre cele mai interesante teme culturale ale prezentului.
Festivalul Internațional de Carte Transilvania este realizat în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca.
RefleqtMedia.ro este partener media al Festivalului Internațional de Carte Transilvania.
