fbpx
HomeInedit, curiozități și listeJandarmeria Română - 171 de ani în slujba ordinii și securității publice!
spot_img
spot_img

Jandarmeria Română – 171 de ani în slujba ordinii și securității publice!

spot_img
- Publicitate -
spot_img

Astăzi este Ziua Jandarmeriei Române, una dintre structurile cele mai controversate ale Statului Român, dar fără de care, istoria acestui popor ar fi fost complet diferită și, de departe, mult mai tragică.

Prima mențiune clară cu privire la înființarea unei structuri instituționalizate de asigurare a ordinii publice pe teritoriul nostru național datează din 17 iunie 1829, când logofătul Costachi Conachi, unul dintre membrii delegați din partea Moldovei în Comitetul de la București pentru alcătuirea „Regulamentului Organic”, întocmește o propunere pentru înființarea unei „miliții purtătoare de arme” (Jandarmerie).

Jandarmeria Rurală a fost înființată din inițiativa lui Lascăr Catargiu, președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de interne în perioada 27 noiembrie1891 – 3 octombrie 1895 din partea Partidului Conservator[10] – ca urmare a frământărilor culminate cu răscoalele țărănești și grevele muncitorești din anul 1888, la care s-a adăugat pătrunderea în lumea satelor a ideilor marxiste[11] – cu scopul de a constitui un corp nou, de organizare polițienească în mediul rural, eliminarea paralelismelor, suprapunerilor, precum, și a conflictelor de interese cu celelalte organe existente ale statului.

Adversarii politici ai conservatorilor, liberalii, au catalogat legea Jandarmeriei Rurale drept „neconstituțională, un adevărat atentat la libertatea individuală”. Cu toate acestea la 24 februarie 1893, proiectul de lege privind Jandarmeria Rurală a fost votat de Cameră, cu 52 de voturi pentru și 22 contra, și de Senat, în unanimitate. Legea a intrat în vigoare la 1 septembrie 1893.

În primul an de la înființare, Jandarmeria Rurală era încadrată cu 48 de ofițeri și 882 de trupă.[12]

  • 18 iulie 1918-Ministerul de Interne cu adresa nr. 440 a cerut înființarea unui detașament de jandarmi la Chișinău cu un efectiv de 60 de soldați. Jandarmeria a dat curs solicitării numind comandant al detașamentului pe locotenentul Alexandru Ștefănescu. Ulterior, acest mic detașament s-a transformat în companie, iar efectivul acesteia a crescut la 85, iar mai târziu au ajuns la 150 de jandarmi;
  • 11 noiembrie 1918-Divizia a 8–a Infanterie având în subordine și o subunitate de jandarmi (20 de jandarmi) intră în Cernăuți. A fost arestat generalul Eduard Fischer comandantul Jandarmeriei austriece și înlocuit cu locotenentul Dan Radu, care devine astfel, primul comandant al Jandarmeriei române din Bucovina;
  • 1 decembrie 1918-a fost înființat Batalionul de Jandarmi Dobrogea cu reședința la Constanța alcătuit din Companiile de Jandarmi Tulcea, Constanța, Durostor și Caliacra. Efectivele acestui batalion se ridicau la 1147 jandarmi;
  • 2 februarie 1919-au fost asasinați de un grup subversiv în comuna Viișoara (județul Mureș) jandarmii Moldovan Ion și Stroia Vasile;
  • 5 mai 1919-caporalul Ilieș Ion și soldatul Catană Alexandru din Compania de Jandarmi Zalău au capturat un avion pilotat de 2 aviatori sovietici. La bordul avionului jandarmi au găsit scrisori adresate liderului maghiar Bela Kun și o sumă de 530.000 de coroane;
  • 1 noiembrie 1919-a luat ființă ‘Școala de Plutonieri Jandarmi Oradea Mare în locul fostei Școli de jandarmi a administrației maghiare. În momentul înființării, școala număra 32 de ofițeri și 220 de subofițeri, fiind comandați de maiorul Vurglas Petru, primul comandant al școlii;
  • 1920-din inițiativa locotenentului Moga Octavian, comandantul Companiei de Jandarmi Dej au fost înființate pentru prima dată în Jandarmerie mici biblioteci de subunitate;
  • 18-20 ianuarie 1920-Jandarmeria intervine la Universitatea din Cernăuți pentru stoparea unor grave incidente antisemite;
  • 21 iulie 1920-a fost asasinat, caporalul Florea Emilian, de la postul de jandarmi Șcheia (Suceava). Caporalul Florea Emilian a fost primul jandarm ucis în timpul executării unei misiuni din Jandarmeria bucovineană;
  • 29 iulie 1921-o bandă de aproximativ 60 de indivizi înarmați și echipați în uniformă rusească au atacat cu focuri de armă posturile de jandarmi Dăncăuți și Volusta, toate din cadrul Companiei de Jandarmi Hotin. În această luptă a murit jandarmul soldat Șorodoc Ion;
  • 7-8 septembrie 1921-o bandă de bolșevici au atacat postul de jandarmi Trebujeni (județul Orhei), rănind mortal 2 jandarmi;
  • 24-25 octombrie 1921-jandarmii de la postul Nemirovca (județul Soroca) au reușit capturarea a 14 bolșevici, care intenționau să atace comuna;
  • 20 noiembrie 1921-jandarmii aparținând Legiunii Vlașca îl capturează pe teritoriul localității Giurgiu pe comunistul Max Goldstein, autorul atentatului de la Senat din 8 decembrie 1920. Pentru prinderea teroristului fiecare jandarm a fost recompensat cu suma de 200 de lei;
  • 23-24 ianuarie 1922-a fost atacat de către ruși Postul de Jandarmi Dinăuți (Compania de Jandarmi Hotin). În această luptă și-a pierdut viața caporal Istrate Gheorghe;
  • iunie 1922-au fost uciși de bandele bolșevice acre treceau Nistrul în Basarabia locotenentul Filip Emilian – comandantul plutonului Noua-Sulița din Compania de Jandarmi Hotin și sublocotenentul Ioan Stoica – comandantul plutonului 1 din Compania de Jandarmi Cetatea-Albă;
  • 8 iunie 1922-într-o statistică întocmită de Jandarmerie aceasta a pierdut în Basarabia 110 subofițeri, gradați și soldați;
  • 15 decembrie 1922-din inițiativa locotenent-colonelului Bendescu C., comandantul Școlii de Jandarmi Oradea-Mare și cu concursul ofițerilor din cadrele școlii, apare pentru prima oară în Corp Revista Jandarmerie al cărui prim număr de 1.000 de exemplare a fost tipărit cu cheltuielile ofițerilor din școală. Deviza revistei a fost „ÎNAINTE, MEREU TOT ÎNAINTE”;
  • 3 februarie 1923-jandarmii din Cetatea – Albă au descoperit și arestat o organizație de spionaj militară sovietică compusă din 12 persoane;
  • 15 octombrie 1923-a fost înființată singura herghelie pe care a avut-o Jandarmeria la „Voivodeasa – Rădăuți”. Primul comandant al acestei herghelii a fost locotenentul Mitric Atanase.;
  • 15 ianuarie 1924-în satul Stavocasaci (județul Cetatea – Albă), a fost înălțat un monument pentru cinstirea memoriei jandarmului plutonier Piuț Prădatu și a sergenților Baleș Toma, Bălășan și Lungu, uciși în timpul serviciului;
  • 26 mai 1924-jandarmii în cooperare cu alte forțe de siguranță, au reușit capturarea unei puternicii organizații comuniste, la Chișinău, compusă din 39 de indivizi;
  • 13 mai 1925-în orașul Cetatea – Albă, în prezența ministrului de interne – Inculeț, a subsecretarului de stat Tatatrescu, a generalului Ștefănescu – comandantul Corpului de Jandarmi, a generalului Rudeanu – comandantul Corpului 3 Armată și a generalului Mihalescu – comandantul Diviziei a 12-a Infanterie, au fost decorați 14 ofițeri și 33 subofițeri și gradați jandarmii care s-au distins în zilele de 11, 15, 16 și 17 septembrie 1924 împotriva bandelor de bolșevici care au atacat comunele Nicolaevca, Tatar-Bunar, Cișmeaua și alte câteva comune din sudul Basarabiei;
  • 7 august 1926-Jandarmeria din Bucovina a descoperit și arestat 4 agenți comuniști: Bulacovschi Stareislav, Blausch Mihail, Iosef Marchevici și Moruz Petre, sosiți din Ucraina sovietică cu scopul de a pregăti ideologic și revoluționar Partidul Comunist din Bucovina;
  • 26 septembrie 1926-au fost uciși plutonierul Tatu Ioan și sergentul instructor Grideanu Ioan pe timpul când urmăreau un spion maghiar în localitatea Aita-Mare (Covasna). Monumentul ridicat în memoria acestor eroi jandarmi la 26 septembrie 1927 a fost distrus în 1940;
  • decembrie 1926-Jandarmeria bucovineană a reușit arestarea comunistului Ilie Clenciuc din Mămăeștii – Noi, reprezentant al Comitetului Central Comunist din Ucraina pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist din Bucovina (P.C.C.C.B.), din 1924. Tot în această lună jandarmii au reușit la Cernăuți confiscarea în totalitate a ziarului comunist editat la Viena, denumit „Bucovina Pravda”;
  • 5 ianuarie 1927-a fost ucis de către comitagii bulgari în zona localității Carapelit, plutonierul Bârdeanu Petre din Compania de Jandarmi Caliacra;
  • 14 martie 1927-Compania de Jandarmi Tulcea a reușit capturarea bandei „Cocoș” care teroriza populația din județul Tulcea, încă din 1924;
  • 4 iunie 1927-a fost capturat de către jandarmii de la Compania Tulcea faimosul tâlhar „Terente”;
  • 1 noiembrie 1927-a început tipărirea pentru reangajați și jandarmi în termen a ziarului „Cultura Jandarmului”;
  • 17 ianuarie 1928-a luat ființă Biroul serviciului de cinematografie al Corpului de Jandarmi. În luna martie, același an, acest serviciu a realizat și primul film în șase acte, denumit sugestiv „Jandarmii”. Filmul, prezenta numeroase faptele din viața jandarmilor, dar a avut și scopul de a „combate atmosfera nedreaptă creată în jurul Jandarmeriei”;
  • 27 iunie 1928-a început construcția sediului Jandarmeriei din București, care a fost încheiată, în mod festiv, la data de 25 ianuarie 1930;
  • 1 mai 1929-a fost asasinat de către rău făcători în pădurea Hoia în apropiere de Cluj, căpitanul de jandarmi Iuliu Popescu;
  • iunie 1929-jandarmii aparținând Legiunii Cernăuți au capturat banda condusă de Alioșa și Grișa, foști informatori și spioni ruși evadați din Închisoarea Soroca în anul 1927, autori ai asasinatului împotriva jandarmului Mironu Dumitru și ai rănirii altor 2 jandarmi de la Postul de jandarmi Resteu;
  • 2 iulie 1929-uniforma jandarmilor și culorile ținutei au fost stabilite prin decizie ministerială. Capela, tunica (vestonul) și mantaua aveau culoarea bleu-jandarm, iar pentru pantaloni s-a stabilit culoarea neagră;
  • 15 ianuarie 1930-colonelul Anton Nicolae, inspectorul Jandarmeriei din Cluj a luat inițiativa înființării unui sanatoriu, pentru ofițerii și reangajații din Jandarmerie, la Câmpeni, județul Turda;
  • octombrie 1930-Legiunea de Jandarmi Câmpulung (Bucovina) a descoperit și arestat o întreagă organizație comunistă formată din 22 de membrii care activa în județele Câmpulung și Cernăuți;
  • 7 octombrie 1930-plutonierii Lazarenco Nicolae și Chirilă Alexandru de la Inspectoratul 3 Jandarmi Chișinău l-au capturat pe spionul sovietic Arcade Luchian, cu numele conspirativ „Besneco”;
  • 11 octombrie 1930-jandarmii de la Inspectoratul 7 Jandarmi Timișoara au reușit descoperirea și arestarea lui Abrad Comanov, șeful unei puternice organizații comuniste din județul Timiș;
  • decembrie 1930-Jandarmeria din Bucovina a descoperit și dezorganizat nucleelor comuniste din Cernăuți, conduse de Terlețchi Carol, Eustafi Soroftei și Rosenbaum Antoneta;
  • 12-13 decembrie 1930-printr-o acțiune complexă Inspectoratul 3 Jandarmi Chișinău a reușit arestarea a 14 conducători ai organizației „Tineretul Comunist” din județele Ismail și Cetatea-Albă;
  • 20 mai 1931-„Societatea Cultul Eroilor” prin președintele acesteia Patriarhul României Miron Cristea, aduce mulțumiri Jandarmeriei pentru sprijinul acordat în identificarea tuturor eroilor de pe întregul cuprins al țării;
  • 28 iulie 1931-Legiunea de Jandarmi Arad a reușit arestarea lui Lipischits Isaia Lib, delegat al Internaționalei comuniste din Moscova în România, asupra căruia s-au găsit numeroase documente compromițătoare la adresa siguranței de Stat;
  • 15 august 1931-Apare primul număr ilegal al ziarului „Scânteia”. Jandarmeria operează numeroase arestări și împiedică răspândirea ziarului în țară;
  • 12 mai 1932-Legiunea de Jandarmii Cernăuți i-a arestat pe frații Ivan și Nicolae Meronicu, spioni sovietici aparținând G.P.U-lui din Kamenitz Podolska;
  • 31 mai 1932-a luat ființă Școala Pregătitoare a Ofițerilor de Jandarmi cu reședința în București. Școala a început să funcționeze cu 40 de elevi anul I, 40 de elevi anul II, 6 elevi anul III și 13 ofițeri elevi. În școală au fost admiși numai tineri licențiați sau doctori în drept. Printre profesorii universitari care au predat în școală amintim pe N. Iorga, I. Micescu, N. Titilescu, D.V. Pella, N. Vasilescu, M. Antonescu, Gh. Fotino ș.a.;
  • 25 martie 1933-se înființează Legiunea de Jandarmi București cu reședința în Băneasa;
  • 18-20 iunie 1933-Jandarmeria a participat cu forțe importante la arestarea a 326 de muncitori de la Atelierele C.F.R. Grivița – București. Majoritatea dintre aceștia fiind acuzați de „pregătire de grevă, rebeliune în ceată armată și omor”;
  • 25 august 1933-Legiunea de Jandarmi Orhei l-a arestat pe spionul sovietic Ignatov G.;
  • 3 februarie 1934-Legiunea de Jandarmi Tighina l-a arestat pe spionul sovietic Boris Toratura, cu numele conspirativ „Handitatz”;
  • 10 mai 1934-pentru prima dată de Ziua Națională a României, Jandarmeria a defilat în București;
  • noiembrie 1934-Are loc un mare scandal între instituțiile statului. Inspectoratul General al Jandarmeriei sesizează Ministerul de Interne că îi sunt interceptate convorbirile telefonice de către Societatea de Telefoane. În spatele acestei acțiuni ilegale erau Serviciul de Siguranță și Elena Lupescu;
  • 2 iulie 1935-sunt solicitați aproximativ 20.000 de lei de la Serviciul Intendenței – Inspectoratului General al Jandarmeriei pentru plata agenților acoperiți ai Jandarmeriei;
  • 1936-Pentru prima dată în activitatea sa Jandarmeria a fost dotată cu gaze polițienești, pentru dispersarea manifestanților neautorizați;
  • 1936-Din inițiativa comandantului Jandarmeriei, generalul Barbu Pârăianu a luat ființă „Jandarmeria de vânătoare”, cu scopul de a se împiedica braconajul și a se executa paza corespunzătoare a terenurilor de vânătoare. Până la sfârșitul anului Jandarmeria a întocmit 12.907 acte de contravenție la „Legea vânatului” și la „Legea pentru reglementarea portului și vânzării armelor cu ocazia practicării vânătorii”;
  • 1936-Jandarmeria a înființat 10 sectoare informative: Dobrogea, Ploiești, București, Cernăuți, Chișinău, Bălți, Brașov, Târgu – Mureș, Oradea și Arad;
  • 20 mai 1936-a fost înființată Asociația Sportivă „JANDARMERIA”. Asociația își desfășura activitatea în cadrul Uniunii Federațiilor Sportive Române;
  • septembrie 1936-pentru prima dată în istoria ei, Jandarmeria organizează o demonstrație profesională de câini de poliție în București;
  • 9 septembrie 1936-Corneliu Z. Codreanu se exprimă public cerând „desființarea și scoaterea imediată a întregii Jandarmerii din cadrele Armatei române”;
  • 15 decembrie 1936-a fost înființată Secția sporturilor Inspectoratului General al Jandarmeriei. Secția și-a desfășurat activitățile specifice în cadrul Asociației Sportive a Jandarmeriei (A.S.J.). Aceasta a avut sediul în Băneasa. La momentul înființării, asociația a avut o secție de canotaj pe Lacul Băneasa, o crescătorie de câini polițiști și o echipă de fotbal;
  • 31 decembrie 1936-Inspectoratul General al Jandarmeriei a cumpărat o suprafață de 763 m2 de la Societatea „Movila” Tekirghiol pentru extinderea Sanatoriului Jandarmeriei din localitatea Carmen – Sylva, cu prețul de 57.225 de lei. Tot la această dată aceeași societate, a donat Jandarmeriei, pentru același scop, o suprafață de teren de 1.943 m2;
  • 15 ianuarie 1937-din datele centralizate de Inspectoratul General al Jandarmeriei, activitatea acesteia în anul 1936, s-a concretizat în: punerea în aplicare a 20.980 mandate de înfățișare, 1.347.474 mandate de aducere și 305.350 mandate de arestare. Cu ocazia diferitelor cercetări Jandarmeria a executat 20.834 rețineri de persoane. Jandarmeria a acordat peste 48.000 asistențe la cererea altor funcționari publici, pentru a-i sprijini în executarea atribuțiilor lor. S-au constatat și s-au întocmit acte pentru 85.140 de contravenții la Legea circulației pe căile publice și la Legea cărăușiei;
  • 24 mai 1937-1 avut loc punerea temeliei „Casei Țărănești” la Școala de Jandarmi Oradea;
  • aprilie 1938-Jandarmeria a fost puternic implicată în disputa dintre Regele Carol al II-lea și Garda de Fier. Cu acordul regelui și al lui Armand Călinescu, Jandarmeria a executat numeroase arestări și internări în lagăre a legionarilor și a simpatizanților lor. Dintre liderii legionari arestați de Jandarmerie amintim pe Corneliu Zelea Codreanu (16 aprilie), Alexandru Cantacuzino, Vasile Cristea, Alexandru Cristian Tell, Virgil Ionescu, Gheorghe Furdui ș.a.;
  • 17 iunie 1938-Asociația „Casa Jandarmeriei” a cumpărat vila „Ortansa” compusă din 45 de camere, din Stațiunea „Carmen Sylva”, pentru ofițeri și familiile lor și vila „Oituz” compusă din 47 de camere din Stațiunea Techirghiol, pentru subofițeri și familiile lor;
  • 30 noiembrie 1938-pe timpul unui transport cu deținuți de la Închisoarea Râmnicu – Sărat la București a fost înscenată fuga de sub escortă a 14 fruntași legionari. Dintre cei mai importanți lideri legionari asasinați de către jandarmi din ordinul comandantului Jandarmeriei (la rândul său primise ordin de la regele Carol al II-lea) amintim pe: Corneliu Zelea Codreanu, Ion Caranica, Nicolae Constantinescu, Doru Belimace, Ion Trandafir, Ion Botântan, Ion Atanasiu, ș.a. Totodată, principalii asasini ai fruntașilor legionari au fost plutonierul Sârbu Constantin (cel care l-a asasinat pe Zelea Codreanu), maiorii Dinulescu, Macoveanu și Scarlat Roșianu (comandantul Legiunii de Jandarmi Râmnicu Sărat);
  • 4 mai 1939-colonelul Emil Broșteanu, comandantul Inspectoratului 1 Jandarmi Olt, a fost numit prefect al județului Olt;
  • 12-14 septembrie 1939-s-a refugiat în țară tezaurul Poloniei și a părăsit România prin portul Constanța. Paza acestuia până la București, a fost asigurată de Jandarmeria din Cernăuți;
  • 21-22 septembrie 1939-comandantul Jandarmeriei, generalul Bengliu, din dispoziția Regelui Carol al II-lea, a ordonat comandanților de legiuni împușcarea, fără judecată, în plină stradă a 3 – 5 legionari din fiecare județ. Ordinul a fost executat aproape în totalitate, drept consecință au fost împușcați inutil în total 147 de legionari.

Neutralizarea acțiunilor Gărzii de Fier de către Jandarmerie în toamna anului 1940

În condițiile amplificării stării de agitație interne provocate de acceptarea Dictatului de la Viena când „pentru prima dată în istorie, armatele noastre s-au retras de pe brazda românească, fără ca să tragă un glonț de pușcă”, România pierzând 33,8% din suprafață și 33,3% din populație, Regele Carol al II-lea a demis Guvernul Ion Gigurtu (3 septembrie) și l-a desemnat pe generalul Ion Antonescu cu formarea noului Consiliu de Miniștri în ziua de 4 septembrie 1940.[34]

În timp ce la Palatul Regal se discuta despre formarea noului guvern, Garda de Fier a considerat că a sosit clipa preluării puterii și instalarea unui guvern fascist.[35]

Seara zilei de 3 septembrie și noaptea de 3/4 septembrie 1940 au constituit un moment de violență extremă îndreptată împotriva Jandarmeriei și a altor instituții reprezentative ale statului. Legionarii, organizați în grupuri înarmate, manifestau agresiv în București și în alte localități din țară(Timișoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Brașov și București). Tot în această noapte, sediile Inspectoratului de Jandarmi din Constanța și cel al Legiunii mobile Constanța au fost atacate, iar ultimul a fost chiar incendiat de către legionari. În această noapte, la Constanța au fost omorâți 4 jandarmi, iar un jandarm a fost rănit grav.[36]

Jandarmeria a operat numeroase arestări în rândurile legionarilor, dar generalul Ioan Antonescu i-a eliberat a doua zi (4 septembrie) pe toți.

Pentru a da satisfacție legionarilor, la 6 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu îl scoate din cadrele active ale Armatei pe comandantul Jandarmeriei, generalul Ion Bengliu. În aceeași zi ofițerii, subofițerii și trupa (activi și de rezervă) de jandarmi depun Jurământul de credință, Regelui Mihai I și Conducătorului Statului. Cu această ocazie noul comandant al Corpului de Jandarmi generalul Ioan Topor afirma: „să fim demni de situația noastră în Stat și de încrederea ce ni s-a arătat întotdeauna, fiindcă vreau ca ideea de autoritate pe care o reprezintă Instituția noastră să nu marcheze o activitate negativă, ci una rodnică și pilduitoare”.

Atacul legionar la adresa instituțiilor statului în vederea preluării puterii „a eșuat lamentabil” deoarece riposta jandarmilor a fost deosebit de energică.[37]

La 10 septembrie 1940, fiecare chestură de poliție a primit în sprijin câte un pluton de jandarmi. Din ordinul lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului și Președintele Consiliului de Miniștri, la 12 septembrie 1940 s-a repus în vigoare „Legea de organizare a Jandarmeriei Rurale” din 1929. Corpul de Jandarmi a luat denumirea de Inspectoratul General al Jandarmeriei, iar regimentele de jandarmi au fost numite ulterior inspectorate. Tot la aceeași dată, a fost numit Inspector General al Jandarmeriei generalul de divizie în rezervă Constantin Zeno Vasiliu în locul generalului de brigadă Ioan Topor.[38]

Jandarmeria și „Rebeliunea legionară” – 1941

La puțin timp de la instalarea la guvernare, legionarii au creat instituții paralele cu cele ale statului, cum ar fi Poliția Legionară. Aceasta a început să-i aresteze în întreaga țară, fără mandat și abuziv, pe cei pe care îi considera opozanți politici sau masoni.[39]

Așa-zisa politică de „asanare morală” a societății românești promovată de guvernul legionar a fost aplicată în Justiție, Poliție, Jandarmerie și în Armată. „Eliminarea dintre comandanți a elementelor evreiești și minoritare va trebui să întărească ideea legionară a elementului românesc la datorie și la jertfă pentru patrie, ca primă condițiune a coeziunii și tăriei naționale și odată cu ei și a Armatei”, anunța „Cuvântul – Ziar al Mișcării Legionare” în ianuarie 1941. În acest fel, au fost îndepărtați abuziv din instituție pe motiv de „incapacitate morală” 56 de ofițeri jandarmi, respectiv 1 colonel (Luca Alexandru, comandantul Inspectoratul Regional de Jandarmi Oradea), 6 locotenent-colonei, 37 de maiori, 9 căpitani, 2 locotenenți și 1 sublocotenent.

În baza ordinului Ministerului Afacerilor de Interne nr. 352 din 20 ianuarie 1941, comandantul Jandarmeriei a ordonat unităților din subordine următoarele: „ocupați imediat, cu gărzi puternice, toate oficiile poștale, telegrafice și gările. În caz că se va încerca ocuparea lor de către alte persoane străine, se va face uz de prescripțiile regulamentelor în caz de tulburări.”

Centrul de Instrucție Nr. 3 Jandarmi a fost însărcinat special numai cu paza Președinției Consiliului de Miniștri.

În perioada 21 – 24 ianuarie 1941, Jandarmeria s-a angajat cu toate efectivele și mijloacele sale specifice în reprimarea Rebeliunii legionare. Deoarece efectivele de jandarmi nu făceau față situației din București, Inspectoratul General al Jandarmeriei și-a suplimentat efectivele cu 500 de elevi jandarmi de la Școala de Subofițeri Jandarmi Drăgășani.

Inclusiv clădirea Jandarmeriei a fost atacată de legionari, dar nu a putut fi ocupată. Fiind considerată o clădire sigură în acele momente de violență extremă aici și-au găsit refugiu numeroși oameni politici printre care și fostul prim-ministru Gh. Tătărăscu.

Întregul efectiv de jandarmi concentrat în capitală pentru înlăturarea pericolului legionar s-a ridicat la aproximativ 6000 de oameni.[40]

Într-un bilanț al Serviciului Jandarmeriei (structură care coordona activitatea informativă a Jandarmeriei) desfășurat la sfârșitul anului 1941, s-a raportat că pe timpul Rebeliunii legionare, organele Jandarmeriei au arestat aproximativ 2500 de legionari, apoi alți 1145 până la 1 martie 1941, pentru ca alți 66 de legionari să fie reținuți până la 1 septembrie 1941. Totodată, s-au confiscat, din sediile legionare, 903 puști de vânătoare, 104 puști și carabine, 877 de revolvere, 2 mitraliere, 2 pistoale mitralieră și 620 de pistoale de diferite calibre.[41]

În cursul operațiunilor întreprinse atât de Armată, cât și de Jandarmerie cu scopul de a înăbuși Rebeliunea legionară, și-au pierdut viața, numai în București, 21 de ofițeri, subofițeri și soldați, iar 53 de militari au fost răniți. În întreaga țară au fost ucise 374 de persoane și 380 au fost rănite. Comunitatea evreiască a avut și ea de suferit. În perioada 21 – 24 ianuarie 1941, numai în București au fost asasinați de către legionari 120 de evrei.

Democratizarea Jandarmeriei Române

Transformarea societății românești, inaugurată prin Revoluția din Decembrie 1989 și reașezarea instituțiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituției Jandarmeriei, cât și elaborarea unei concepții noi cu privire la locul și rolul forțelor de ordine internă, la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI.

Trupele de Securitate au trecut, pentru puțin timp, în subordinea Ministerului de Interne sub denumirea de Trupe de Pază și Ordine (T.P.O.). În conformitate cu H.G. nr. 0749 din 05.07.1990, H.G. nr. 01000 din 04.09.1990 a legii nr. 40 din 18.12.1990 cu rectificările din 20.12.1990, privind reorganizarea Ministerului de Interne, potrivit principiilor și normelor adoptate de Parlament, s-au stabilit structura și atribuțiile Jandarmeriei Române.

Guvernul Consiliului Frontului Salvării Naționale ( CFSN) a conclus că un corp de vigilență și pază cu numele de „Trupele de Securitate” este compromis, deci a revenit la vechiul nume, „Comandamentul Trupelor de Jandarmi”, prin Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990: „cu privire la creșterea capacității de acțiune și îmbunătățirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază și Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi”, hotărâre legiferată prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, privind structura și atribuțiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor dar – ca urmare a unei mentalități remanente din comunism a liderilor din 1990 – Jandarmeria urma să supravegheze și să informeze organele superioare asupra stării de fapt în situații în care se amenință siguranța și ordinea publică în caz de tulburări interne pentru intervenția în scopul restabilirii ei.

Conform presei (Cotidianul.ro: „Șefii Jandarmeriei Române sunt foști ofițeri de Securitate!” publicat în ediția din 24 ianuarie, ș.a.), mulți ani după Revoluția din 1989 ofițeri formați în cadrul „Trupelor de Securitate” au ajuns la comanda Jandarmeriei[71].

Un pas decisiv în direcția democratizării acestei instituții a fost Legea nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, lege care a facilitat ulterior acceptarea României în familia statelor democratice din U.E. și acceptarea Jandarmeriei Române ca membru cu drepturi depline în Asociațiile Polițiilor și Jandarmeriilor Europene și Mediteraneene cu statut militar.

„Legea 550/2004 privind organizarea și functionarea Jandarmeriei Romane”[72] definitivează democratizarea Jandarmeriei, ca o instituție de stat care activează exclusiv în cadrul și în numele legii, pentru ocrotirea populației.

Dovezi ale recunoașterii Jandarmeriei Române au fost misiunile îndeplinite peste hotare, sub egida O.N.U. (în spațiul ex-Iugoslav).

Comentarii

- Advertisement -
spot_img
- Advertisement -

RefleqtMedia pe rețelele de socializare

2,851FansLike
562FollowersFollow
356SubscribersSubscribe

Citește

- Advertisement -

Ultimele știri

- Advertisement -

Comentarii

%d bloggers like this: