Relu, Fefe, Mâța și Ghibu au fost condamnați ILEGAL!

0
2514

Când au fost lăsați fără pensii speciale, judecătorii și grefierii din România „au luat foc”, protestând și suspendând activitățile diverselor Curți de Apel, iar la acel moment RefleqtMedia v-a promis că va scoate la lumină acele momente în care, în activitatea lor, judecătorii și grefierii au greșit … iată unul dintre aceste cazuri.

În anul 2014, la Tribunalul Cluj, debuta procesul penal în care Claudiu Ghib (Ghibu), Petre Ferdean (Fefe), Aurel Chiciudean (Relu) și Mircea Mureșan (Mâța) erau acuzați de constituire de grup infracțional, cămătărie și șantaj.

Ei bine, după alți 4 ani de plimbări pe la tribunal, cei 4 erau condamnați la ani grei de închisoare, de Tribunalul Cluj, prin decizia judecătorului Ioana Nora Boiciuc.

Iată ce scrie Gazeta de Cluj despre condamnarea celor 4: „

Judecătorul Ioana Nora Boiciuc de la Tribunalul Cluj este suspendată din funcție începând din aprilie 2019. Cu toate acestea, magistratul a redactat sentința unei condamnări în decembrie 2019. Într-adevăr, documentul a fost semnat de președintele Tribunalului Cluj, menționând că Nora Boiciuc se află în concediu de odihnă, însă cu toate acestea CEDO a stabilit într-un caz similar că motivarea sentinței nu poate fi semnată decât de judecătorii care au dat acea decizie. Prin urmare, Curtea Europeană a stabilit că singura modalitate de compensare a incapacității judecătorului de a oferi motivația condamnării ar trebui să fie un proces nou.  ”

Cu alte cuvinte, un judecător SUSPENDAT DIN FUNCȚIE a redactat o sentință și o motivare de decizie penală,  iar un alt judecător, sub pretextul unui „Concediu de Odihnă” în care s-ar afla Ioana Nora Boiciuc, ar fi semnat-o … atâta că, nici măcar nu a semnat-o.

Cât privește presupusul Concediu de Odihnă al Ioanei Nora Boiciuc, iată ce zice Consiliul Superior al Magistraturii:

”Doamna Nora Boiciuc, judecător la Tribunalului Cluj, este suspendată din funcție începând cu data de 08.04.2019, până în prezent nefiind înregistrată la Consiliu solicitarea doamnei judecător de eliberare din funcție prin pensionare”

Deci … în ceea ce privește ceea ce „știe” CSM-ul, Ioana Nora Boiciuc NU ESTE ÎN CONCEDIU DE ODIHNĂ, CI SUSPENDATĂ DIN FUNCȚIE … oare de ce ar fi spus Sorina Ana Seleșiu, președinta Tribunalului Cluj, că Boiciuc ar fi în CO?  Simplu, pentru că altfel nu putea să-i bage la pușcărie pe Relu, Fefe, Mâța și Ghib.

Ei bine, în conformitate cu o decizie CEDO, ceea ce au făcut cele două judecătoare ar trebui să ANULEZE PRIMA SENTINȚĂ și să ducă la reînceperea procesului de la „zero”.

O situație similară a existat și în cazul unor slovaci care au dat statul în judecată la CEDO, aceștia reclamând că nu au avut parte de corectitudinea procedurilor judiciare, deoarece motivarea a fost scrisă de alt judecător decât cel care s-a ocupat de speță.

Cazul Cerovsek și Bozicnik vs. Slovenia vizează o situație în care motivarea condamnării unei persoane a fost dată de judecători care nu au participat procesul respectiv. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că motivarea sentinței nu poate fi semnată decât de judecătorii care au dat acea decizie.

”Reclamanții (la CEDO) fuseseră judecați pentru furt de un singur judecător în Slovenia. Judecătorul s-a retras din activitate după stabilirea verdictului, fără a oferi o motivare scrisă privind vina inculpaților și sentința dată. După aproximativ trei ani, doi judecători, care nu participaseră la proces, au elaborat motivații scrise utilizând ca bază o reconstituire a dosarelor cazului. Condamnările au fost confirmate în apel fără vreo reanalizare directă a dovezilor”, arată sentința CEDO dată în primăvara anului 2017.

În procesul intentat la CEDO, reclamanții au acuzat că li s-a încălcat dreptul la un proces corect, iar instanța CEDO a fost de acord că a fost vorba de o încălcare a Articolului 6 ce vizează corectitudinea procedurilor judiciare.

Această decizie a CEDO este reprezentativă pentru importanța unei motivări argumentate la finalul unui proces și pentru ca acest lucru să se întâmple imediat.

”Instanța a evidențiat că obligația oferirii unei motivări, printre alte lucruri, asigură o aplicare corectă a justiției, evită deciziile arbitrare, contribuie la încrederea publicului în actul judiciar și a inculpaților în decizia luată, permițând depistarea și remedierea posibilelor abordării tendențioase ale unui judecător. Aceste obiective nu au putut fi îndeplinite în acel caz deoarece judecătorul care a condus procesul nu a explicat verdictul din punctul de vedere al dovezilor, inclusiv al credibilității declarațiilor inculpaților și martorilor. În contextul argumentației Guvernului Sloveniei că procedura standart nu a putut fi respectată din cauza circumstanțelor excepționale, mai precis retragerea din activitate a judecătorului, instanța CEDO a precizat: … data retragerii judecătorului trebuia să fie cunoscută în avans. Ar fi trebuit luate măsuri fie pentru finalizarea cazului de către acel judecător singur, fie pentru cooptarea unui alt judecător de la începerea procedurilor judiciare”, mai arată CEDO.

Curtea Europeană a stabilit în cazul Cerovsek și Bozicnik vs Slovenia, că singura modalitate de compensare a incapacității judecătorului de a oferi motivația condamnării ar trebui să fie un proces nou.  

Este de notorietate că, potrivit art. 406 CPP, hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei și se semnează de toți membrii completului de judecată. În caz de împiedicare a unuia dintre aceștia, hotărârea se semnează în locul său de președintele completului, iar dacă nici acesta nu poate semna, hotărârea se semnează de președintele instanței.

Cu privire la acest aspect, CEDO a admis că pot exista situații obiective în care un judecător să fie în imposibilitate de a-și motiva hotărârea, dar a arătat că se impune remedierea acestei deficiențe prin mijloace procedurale, constând fie în desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, fie în rejudecarea cauzei de către o instanță de control judiciar, procedându-se la reaudierea reclamanților și a martorilor.

RefleqtMedia pe rețelele de socializare